România ar putea reduce rapid presiunea asupra sistemului energetic dacă ANRE ar modifica reglementările, astfel încât proprietarii sistemelor de stocare a energiei în baterii să fie stimulați să livreze electricitate în rețea în orele de vârf, a declarat marți la Antena 3 CNN Corina Murafa, expert în energie. Ea a comparat lipsa de reacție a autorităților române cu strategia Bulgariei, care a participat constant la reuniunile europene privind adaptarea la schimbările climatice și a alocat 600 de milioane de euro din PNRR pentru baterii de stocare deja instalate.
Întrebată cât de mare este riscul unui blackout în cazul în care centrala nucleară de la Cernavodă ar fi închisă complet din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, Corina Murafa a spus că nu vede un pericol imediat de pană generalizată de curent.
"Nu există neapărat un risc de blackout. Noi avem o problemă de penurie de electricitate doar într-un interval scurt, de trei-patru ore, în timpul orelor de seară. Consumatorii industriali își pot reduce consumurile, își pot muta producția în timpul zilei sau pot opri temporar în cele trei-patru ore în care există o criză. Eu personal nu văd un risc de blackout, dar această criză se va resimți, nu imediat, ci în lunile următoare, în facturile noastre, ale tuturor. Asta este cert", a declarat Murafa.
De ce e Bulgaria mai pregătită
Experta a afirmat că Bulgaria a tratat mult mai serios problema adaptării infrastructurii, agriculturii și sectorului energetic la schimbările climatice.
"Bulgaria ia foarte în serios schimbările climatice. Eu fac parte, la nivel european, din boardul Misiunii Europene pentru Adaptarea la Schimbările Climatice și, de fiecare dată, reprezentanții guvernului bulgar au participat la toate ședințele. Au fost deosebit de interesați de modul în care să-și adapteze agricultura, energia și toate celelalte sectoare la schimbările climatice", a spus Corina Murafa.
"Din partea României a existat mereu această absență", a afirmat experta.
Diferența dintre cele două țări se vede și în investițiile în stocarea energiei. Potrivit Corinei Murafa, Bulgaria a alocat 600 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru dezvoltarea unor capacități comerciale de stocare în baterii.
"Aceste proiecte în baterii, spre deosebire de centralele noi pe gaz pe care le aveam noi în PNRR, se execută foarte repede. Există echipamente, există tehnologii și există piață pentru așa ceva. Și noi am putea face acest lucru", a spus experta.
"Dintr-o simplă ajustare a unui ordin ANRE"
Corina Murafa a susținut că România dispune deja de capacități de stocare care ar putea fi folosite pentru a compensa producția pierdută la Cernavodă în orele de vârf.
"Nu spun că detonarea stâncilor de pe Dunăre nu este o idee creativă. Noi, românii, suntem creativi, cu siguranță. Dar cum ar fi dacă, dintr-un simplu pix al ANRE, am stimula consumatorii care au sisteme de stocare și nu sunt puțini. Vorbim de aproximativ 600 de megawați disponibili, adică aproape cât un reactor de la Cernavodă. O simplă ajustare a unui ordin ANRE, prin care să le oferim un stimulent suplimentar pentru a injecta energie seara, ar schimba fantastic ecuația", a spus Murafa.
"Se poate face fără nicio intervenție a Armatei, fără nimic spectaculos. Este nevoie pur și simplu de o reglementare simplă", a adăugat experta.
"Din păcate, guvernanții nu au avut viziune"
Întrebată cine a blocat dezvoltarea capacităților de stocare, Corina Murafa a vorbit despre interesele producătorilor de combustibili fosili și lipsa de viziune a guvernelor.
"Principalii care au oprit această investiție în stocare au fost, bineînțeles, cei care controlează producția de combustibili fosili, gaz și cărbune, pentru că producția în bandă este concurată în mod direct de stocare. Din păcate, guvernanții nu au avut viziune. Noi am avut mereu acest obiectiv de a salva cărbunele și de a salva gazul și nu am avut viziunea de a investi într-o sursă concurentă direct, cum ar fi fost stocarea", a continuat experta.
"Există această teză că, dacă am păstra mai multe capacități pe cărbune deschise, ne-ar fi mai bine. Nu cred", a declarat ea.
Experta a explicat că România are în continuare instalate capacități de producție pe cărbune de aproximativ 1.500-2.000 de megawați, însă acestea nu sunt folosite integral nici măcar în orele de consum maxim. "Uitați-vă în aceste zile, când este criză, în orele de vârf. Cărbunele nu a intrat în nicio zi cu mai mult de aproximativ 800-1.000 de megawaț", a spus Murafa.
"Cărbunele intră în mix foarte scump și este preferabil, din punct de vedere economic, să importăm decât să pornim vechile noastre centrale pe cărbune, care produc scump și în pierdere", a declarat ea.
"Grupurile pe care le mai avem sunt într-o stare atât de proastă încât nu pot funcționa la parametri comerciali. Este mai ieftin și mai bine pentru consumatori să importăm, chiar și la prețurile foarte ridicate din prezent, decât să pornim aceste centrale", a conchis Corina Murafa.