„N-are nici în clin, nici în mânecă el cu ei”, este o expresie folosită de mulți români, dar puțini știu ce înseamnă cuvântul „clin”. Ana Iorga a explicat, la rubrica Pe Cuvânt de la Antena 3 CNN, cu ce sens se folosește și de unde vine.
„N-are nici în clin, nici în mânecă el cu ei”. Adică n-au nicio treaba unii cu alții, nicio legătură, niciun amestec.
mânecă = partea hainei care acoperă braţul
clin = fâşie oarecare de material
Clin mai înseamnă și petic de pînză care se coase la mîneca cămeșii, la subraţ. Și petic de pământ.
Unii autori spun, însă, că expresia ar fi din Transilvania.
Acolo nu ar fi mânecă, ci mânec: regional, oamenii ar fi spus "în mânec" atunci cînd mână boii sau caii, urcând un deal. Şi s-ar fi spus „în clin” atunci când mînai animalele la vale. Şi când căruţaşul stă pe loc, nu merge nici la deal, nici la vale, el nu e nici în clin, nici în mânec. Adică, nici nu urcă, nici nu coboară. De la această ezitare, poate, ideea de a nu avea nicio legătură cu ceva. E doar o presupunere.
Ar putea fi totuși ambii termeni din domeniul croitoriei, mânecă și peticul de material de la subraț ar fi legate, dar nu am găsit explicații pentru o astfel de interpretare.
De foarte multe ori, în astfel de expresii, în locul unui termen care nu mai e foarte familiar vorbitorilor ajunge unul asemănător ca formă, dar fără nicio legătură ca sens: mânecă în loc de mînec.
Se pare că ceva asemănător s-a petrecut și în expresia „a nimerit orbul Brăila”. Nu era Brăila acolo, ci Braille.