Sindicatele avertizează că eliminarea normei de hrană va duce la un val de demisii: „Nu este un spor, este un drept firesc”

Sindicatele au avertizat Guvernul să nu elimine norma de hrană pentru polițiști „sub pretextul unei false reforme salariale” pentru că ar reprezenta o „vulnerabilizare directă” a siguranței naționale. Federația Sindicatelor din Poliție a precizat că norma de hrană nu este un „spor sau un moft”, ci un drept istoric câștigat, care datează de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a fost recunoscut de toate regimurile politice din România. 

Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România (FSNPPC) l-a criticat dur, într-un comunicat de presă, pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce a acesta a anunțat că proiectul legii salarizării unitare oferă „o salarizare adecvată, ca să nu mai trebuiască să dai normă de hrană adițional”.

„Norma de hrană nu este un „moft” recent sau un „bonus” pe care unii guvernanți îl pot da sau nu, după cum au chef, ci un drept istoric fundamental, strâns legat de statutul special al militarului și polițistului român, recunoscut de toate regimurile politice pe care le-a avut România, inclusiv de cel comunist, pentru că statutul de disponibilitate permanentă al omului în uniformă, în slujba statului și a cetățenilor, a venit, încă din 1860, la pachet cu asigurarea hranei de către stat”, a transmis FSNPPC într-un comunicat de presă. 

Federația Sindicatelor a făcut un istoric al normei de hrană:

• regulamentele de la 1860 (Domnia lui Cuza): odată cu crearea Armatei Române Moderne și a primelor structuri de Poliție/Jandarmerie, statul  de atunci a preluat obligația constituirii „rației de hrană” sau a „vărsământului de masă”. Militarul sau polcovnicul (ofițerul de poliție de atunci) trebuia să fie capabil să acționeze instant, așa cum i-o cerea datoria, fără grija subzistenței;
• legile de organizare militară și polițienească din perioada interbelică: în timpul Regelui Ferdinand Întregitorul și, ulterior, al Regelui Carol al II-lea, personalul Corpului Mandatarilor de Poliție și al Siguranței Generale, alături de militari, primea „rația de subzistență” în natură sau echivalent cash atunci când se aflau în misiuni operative. Era considerat un drept de logistică operativă, nu un element de negociere salarială, așa cum crede domnul DP;
• perioada comunistă (instituționalizarea normelor): Decretul nr. 268/1954 și ordinele ulterioare ale MAI / MApN, din această perioadă, au făcut trecerea la sistemul modern de calorii. S-au stabilit clar „Norma 1”, „Norma 2” etc., calculate științific, în funcție de efortul depus (muncă de birou, regim de pază, intervenție operativă sau alarmă, școală militară sau elev de liceu millitar). Logica era simplă, pentru decidenții de atunci, ceea ce se pare că nu mai funcționează la cei de azi: statul comunist, deși restrictiv în multe privințe, recunoștea că un om care păzește frontiera țării sau restabilește ordinea publică 12/24 de ore nu poate pleca cu sufertașul de acasă și nici nu are timp sau unde să meargă la restaurant;
• perioada post-decembristă (consfințirea prin lege) – apare Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, actul normativ fundamental care reglementează și astăzi drepturile de hrană în timp de pace pentru personalul din Sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. De asemenea, sunt emise Legea nr. 218/2002 (privind organizarea și funcționarea Poliției Române) și Legea nr. 360/2002 (Statutul Polițistului), care au reconfirmat că polițistul are dreptul la hrană gratuită (sau contravaloarea ei), tocmai pentru că i se aplică restricții severe ale drepturilor cetățenești (nu are voie să facă grevă, nu are voie să aibă afaceri, este la dispoziție 24/7, are un statut restrictiv etc.);

Sindicatele avertizează că vor urma demisii

Sindicaliștii atrag atenția că norma de hrană reprezintă o formă de compensare a polițiștilor pentru restricțiile care îi sunt impuse de lege. 

„Polițistul nu are program de opt ore, el este în priză permanent! El poate fi chemat din timpul liber la crime, accidente sau razii, iar norma de hrană compensează și această uzură și obligație de disponibilitate”, a transmis FSNPPC. 

De asemenea, aceștia atrag atenția că dacă norma de hrană va fi eliminată rezultatul va fi o demotivare „masivă” a personalului, demisii și scădere „dramatică a siguranței cetățeanului pe stradă”

„Ori de câte ori s-a umblat la drepturile salariale, logistice sau ,,de masă”  ale polițiștilor (cum au fost tăierile aberante din 2010), rezultatul a fost o demotivare masivă a personalului, un val de demisii și o scădere dramatică a siguranței cetățeanului pe stradă. Asta vrea Guvernul acum?

În concluzie: domnule ministru interimar Pâslaru, norma de hrană nu este un spor, este un drept firesc, așa cum este în toate statele membre NATO sau UE (dacă nu ne credeți, întrebați la Bruxelles, când mai mergeți pe acolo)”, a transmis FSNPPC.

Federația a mai transmis că încercarea de eliminare a acestui drept este „este o jignire adusă oamenilor în uniformă și o vulnerabilizare directă a siguranței naționale”. 

„Așa că: joi mâinile de pe norma de hrană, că și așa ați  paradit legea salarizării și ați sfidat toate familiile ocupaționale din România !

Domnilor guvernanți, noi am jurat să ne apărăm țara chiar cu prețul vieții, iar drept compensație ne umiliți prin „acrobații și scamatorii legislative”, denaturând legi și drepturi istorice?! Comiteți o mare greșeală, dar încă mai este timp să vă reparați intențiile maloneste!

Unde este predictibilitatea în carieră, în salarizare și în pensionare, prevăzută în Strategiile Naționale de Apărare și de Ordine Publică, ce ar trebui să vă ghideze activitatea și pe care FSNPPC o invocă de ani de zile?”, a mai precizat FSNPPC în comunicatul citat. 

Proteste uriașe în sistemul public

Proiectul Legii salarizării unitare a provocat un val de proteste în aproape toate sectoarele administrației publice.

Aproape 18.000 de angajați din sistemul Finanțelor au oprit activitatea, joi, acesta fiind cel mai mare protest din acest sector de la tăierile salariale din 2010. Sunt anunțate, de asemenea, blocaje majore în unitățile ANAF, în trezorerii și în vămi.

Legea ar trebui să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2027. Proiectul prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru anul 2027 este de 4.100 lei.

Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul de 1 iulie 2026 din PNRR.