Vizita la New York a lui Benjamin Netanyahu, pe care Donald Trump îl alintă „Bibi”, pentru Adunarea Generală a ONU, a fost însoțită joi de proteste de stradă, arestări și huiduieli chiar în sala Națiunilor Unite. Printre persoanele ridicate de poliție la manifestația organizată în apropierea sediului ONU s-au numărat actrița laureată cu Oscar, Susan Sarandon, actrița Hannah Einbinder, candidata democrată la Congres Darializa Avila Chevalier și consilierul municipal newyorkez Chi Ossé. Potrivit organizatorilor de la Jewish Voice for Peace, lista persoanelor arestate a fost însă mult mai lungă și a inclus numeroase figuri publice.
Printre celebritățile prezente sau arestate s-au mai numărat Chelsea Manning, Glennon Doyle, Indya Moore, Linda Sarsour, rabinul Abby Stein, Debra Winger, David Valesco și Caleb Hearon, potrivit listei publicate de Jewish Voice for Peace. La protest au participat, de asemenea, Cynthia Nixon, Elliot Page, Sarah Sherman, Lucy Dacus și Julien Baker, membre ale grupului Boygenius.
› Vezi galeria foto ‹
La manifestație au fost prezenți și politicieni și candidați la funcții publice, între care Brad Lander, Chris Rabb, Melat Kiros, Adam Hamawy și mai mulți membri ai legislativului local și statal. Jewish Voice for Peace afirmă că 104 persoane au fost arestate, în timp ce o relatare Reuters publicată în timpul protestului vorbea despre cel puțin 30 de arestări.
Protestatarii, reuniți în principal la inițiativa Jewish Voice for Peace, au blocat o porțiune din First Avenue, în apropierea sediului ONU. Ei au cerut oprirea livrărilor de arme către Israel și încetarea războiului din Gaza. Manifestanții purtau tricouri albe cu mesaje precum „Fund people, not bombs” (n.r. finanțați oameni, nu bombe), „No war” (n.r. fără război) și „Free Palestine” (n.r. Palentina liberă), iar printre sloganurile scandate s-a numărat și „Netanyahu, go to hell” (n.r. Netanyahu, mergi în iad) sau „end the genocide” (n.r. opriți genocidul), transmite The Guardian.
Au fost luați de poliție cu mâinile legate cu bride din plastic
Poliția din New York a transmis că intervenția a avut loc după ce participanții au fost avertizați să elibereze intersecția. Potrivit NYPD, protestatarii au continuat să blocheze circulația, iar cei care nu s-au conformat au fost luați în custodie. Reuters a relatat că manifestanții au fost scoși unul câte unul din grup, cu mâinile legate cu bride din plastic, și conduși către autobuzele poliției.
Pentru participanți, protestul nu a fost însă doar despre sosirea unui lider străin la New York. Mesajul central a fost că Statele Unite și aliații lor nu ar trebui să continue să sprijine militar Israelul în timp ce războiul din Gaza continuă.
„Ceea ce se face în Gaza, obliterarea unei întregi societăți, în numele nostru, cu banii contribuabililor noștri, este responsabilitatea noastră să denunțăm”, a declarat pentru Reuters Manijeh Moradian, una dintre participantele la protest.
Hannah Einbinder, care a vorbit în repetate rânduri despre drepturile palestinienilor, a transmis înaintea manifestației că protestatarii nu vor rămâne tăcuți în fața sprijinului american pentru Israel. Susan Sarandon, la rândul ei, este de mai mulți ani una dintre cele mai cunoscute voci de la Hollywood care critică politica israeliană în Gaza.
Zeci de delegații au părăsit sala ONU când Netanyahu a început să vorbească
Dacă pe străzile New Yorkului protestele au fost însoțite de arestări, în interiorul ONU gestul de protest a venit chiar din partea unor delegații diplomatice.
În momentul în care Netanyahu a urcat la tribună, zeci de diplomați au părăsit sala Adunării Generale. Imaginile difuzate de CNN și relatările Reuters și Guardian au arătat cum numeroși reprezentanți ai statelor membre s-au ridicat de pe scaune și au ieșit înainte ca premierul israelian să își înceapă efectiv discursul.
Protestul a venit după mai multe zile în care liderii europeni și din Orientul Mijlociu au criticat public operațiunile Israelului în Gaza și politicile sale din Cisiordania. Marea Britanie și Franța s-au numărat printre statele care au recunoscut Palestina și au adoptat măsuri împotriva unor activități legate de coloniile israeliene din teritoriile ocupate.
Netanyahu nu a ignorat momentul. Înainte chiar de a intra în subiectul principal al discursului, el s-a adresat celor care plecau.
„Dacă mai există alți lași morali care nu au părăsit încă această sală, îi rog să o facă”, a spus premierul israelian.
Apoi a susținut că Israelul își apără nu doar propria securitate, ci și securitatea unor state ai căror reprezentanți tocmai părăsiseră sala. Netanyahu a afirmat că unii dintre liderii acestor țări îi mulțumesc în privat Israelului pentru operațiunile împotriva programului nuclear iranian.
Netanyahu neagă tot: Acuzațiile de genocid sunt „minciuna secolului”
O mare parte a discursului a fost dedicată apărării Israelului în fața acuzațiilor internaționale privind războiul din Gaza.
Netanyahu a respins acuzațiile de genocid și le-a descris drept „cea mai mare minciună a secolului”. El a susținut că Israelul nu încearcă să distrugă populația palestiniană și a prezentat acțiunile armatei israeliene ca pe un răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și la amenințările regionale.
Premierul israelian a insistat asupra atacului Hamas din octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de israelieni au fost uciși, iar 251 de persoane au fost luate ostatice, potrivit datelor citate de Associated Press. El a descris atacatorii Hamas în termeni extrem de duri și a susținut că Israelul nu are altă alternativă decât să continue lupta.
Netanyahu a prezentat războiul drept parte a unei confruntări mai largi, afirmând că Israelul poartă un „război pe șapte fronturi”, referindu-se la Gaza, Cisiordania, Siria, Liban, Iran, rebelii Houthi din Yemen și milițiile din Irak.
Una dintre frazele repetate în discurs a fost: „Vom câștiga. Nu avem altă alegere.”
În același timp, Netanyahu a respins criticile referitoare la violențele coloniștilor israelieni din Cisiordania, descriind incidentele drept acțiuni ale unui număr redus de tineri. El a afirmat că nu susține vigilantismul, dar a acuzat presa internațională și liderii străini că exagerează amploarea fenomenului.
Netanyahu respinge soluția cu două state
Unul dintre cele mai importante elemente politice ale discursului lui Netanyahu și ale poziției sale recente îl reprezintă respingerea soluției cu două state.
În iunie, premierul israelian declarase explicit că „nu există loc pentru două state” între Marea Mediterană și râul Iordan. Netanyahu a spus atunci că războiul a schimbat opinia publică israeliană și că opoziția față de înființarea unui stat palestinian a devenit, în opinia sa, un punct de consens mai larg.
Poziția este în contradicție directă cu linia susținută de Franța, Marea Britanie, Canada și alte state, care continuă să prezinte soluția cu două state drept cadrul diplomatic pentru existența unui stat palestinian alături de Israel. Într-o declarație comună din 8 septembrie, Franța, Marea Britanie și Canada au spus că extinderea coloniilor israeliene în Cisiordania reprezintă o amenințare directă pentru această perspectivă.
În acest context trebuie înțeleasă și poziția exprimată de Netanyahu în jurul vizitei la ONU: el a susținut că Israelul trebuie să păstreze controlul de securitate asupra teritoriilor și a respins ideea ca Autoritatea Palestiniană să preia controlul asupra Gazei în forma actuală.
Schimbul dur de replici cu Emmanuel Macron
Tensiunile dintre Netanyahu și președintele francez Emmanuel Macron au crescut înainte de discursul israelian.
Macron a folosit discursul său la ONU pentru a critica situația din Gaza și politicile israeliene din Cisiordania. În același timp, el a făcut o afirmație controversată potrivit căreia Hamas nu ar fi operat în Cisiordania.
Afirmația a fost imediat atacată de guvernul Netanyahu, care a catalogat-o drept o „absurditate grotescă”. Biroul premierului israelian a susținut că membri ai Hamas au desfășurat atacuri în Cisiordania și a invocat inclusiv un atac recent în care a fost ucis un colonist israelian, cetățean francez.
Există însă o nuanță importantă: Macron nu a susținut că Hamas nu a avut nicio prezență în Cisiordania în sensul existenței unor membri sau activități clandestine. Presa franceză a arătat că formularea sa a fost interpretată ca referindu-se la faptul că Hamas nu guvernează Cisiordania, spre deosebire de rolul său de facto în Gaza.
Disputa a devenit astfel un nou front diplomatic între Paris și Ierusalim, pe fondul poziției tot mai critice a Franței față de războiul din Gaza și al susținerii de către Macron a soluției cu două state.
Netanyahu și Zohran Mamdani: primarul New Yorkului spune că și-ar fi dorit să îl poată aresta
Un alt conflict care a dominat vizita lui Netanyahu a fost cel cu primarul New Yorkului, Zohran Mamdani.
Mamdani a declarat într-un interviu acordat CNN că îl consideră pe Netanyahu responsabil pentru crime de război și a făcut referire directă la mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională.
Primarul a recunoscut însă explicit că New York City nu are autoritatea juridică de a executa mandatul ICC. El a spus că, dacă o asemenea autoritate ar exista, principiul responsabilității în fața dreptului internațional ar trebui respectat.
Mamdani a declarat că „nimeni nu ar trebui să fie mai presus de dreptul internațional” și a susținut că mandatul emis de Curtea Penală Internațională ar trebui respectat.
În discursul său de la ONU, Netanyahu a răspuns direct.
El l-a acuzat pe Mamdani că îl atacă politic și a afirmat că primarul încearcă să îl reducă la tăcere. Netanyahu l-a numit, de asemenea, antisemit, acuzație pe care Mamdani a respins-o, calificând afirmațiile premierului israelian drept „minciuni” menite să distragă atenția de la Gaza.
Conflictul este cu atât mai vizibil cu cât Netanyahu a venit într-un oraș al cărui nou primar a declarat public că, dacă ar avea competența legală necesară, ar pune în aplicare mandatul internațional împotriva sa.
Netanyahu este vizat de un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale, pentru crime împotriva umanității
Mandatul nu este o afirmație politică, ci un document juridic emis de Curtea Penală Internațională la 21 noiembrie 2024.
Potrivit ICC, camera preliminară a găsit „motive rezonabile” pentru a considera că Benjamin Netanyahu ar fi responsabil pentru anumite crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv folosirea înfometării ca metodă de război, omor, persecuție și alte acte inumane, precum și pentru responsabilitate în calitate de superior civil în cazul atacurilor direcționate împotriva populației civile.
Este importantă formularea juridică: mandatul reprezintă o acuzație și o decizie procedurală a Curții, nu o condamnare. Netanyahu respinge acuzațiile, iar guvernul israelian contestă jurisdicția și concluziile Curții.
În pofida mandatului, Netanyahu a putut călători la New York pentru Adunarea Generală deoarece Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma care a creat ICC, iar aplicarea mandatelor internaționale depinde de jurisdicțiile naționale și de obligațiile statelor.
Relația cu Donald Trump și apelurile pentru grațierea lui Netanyahu
În tabăra opusă criticilor săi internaționali, Netanyahu continuă să beneficieze de sprijinul explicit al președintelui american Donald Trump.
În discursul de la ONU, Netanyahu l-a numit pe Trump „prietenul” său și a spus că Israelul nu a avut un partener mai important decât președintele american în confruntarea cu adversarii săi.
Trump, la rândul său, îl numește în mod constant pe Netanyahu „Bibi”, porecla folosită de apropiații premierului israelian.
Relația dintre cei doi nu s-a limitat la sprijinul diplomatic. Trump a intervenit public în dosarul penal de corupție al lui Netanyahu din Israel și i-a cerut președintelui israelian Isaac Herzog să îl grațieze.
În martie 2026, Trump a declarat că „președintele Herzog trebuie să-i dea lui Bibi o grațiere astăzi”, afirmând că nu dorește ca Netanyahu să fie preocupat de procesul său în timp ce Israelul este implicat în războiul cu Iranul.
Trump a repetat de mai multe ori această solicitare. Într-o scrisoare trimisă lui Herzog în noiembrie 2025, președintele american susținea că dosarul împotriva lui Netanyahu este o urmărire penală „politică” și „nejustificată”. Netanyahu neagă acuzațiile de corupție și a pledat nevinovat.
Herzog a transmis însă că Israelul este un stat suveran și că orice decizie privind grațierea trebuie luată conform procedurilor și criteriilor legale israeliene. În aprilie 2026, președintele israelian a spus că nu va analiza cererea de grațiere înainte ca toate posibilitățile privind o eventuală înțelegere juridică să fie epuizate.
Documentarul NAZA și mărturiile despre războiul din Gaza care au provocat furia guvernului israelian
În paralel cu scandalul diplomatic de la ONU, în centrul atenției internaționale se află documentarul NAZA, realizat de cineaștii israelieni Yuval Abraham și Rachel Szor, cunoscuți pentru filmul premiat cu Oscar „No Other Land”.
Filmul a avut premiera la Festivalul de Film de la Veneția și a primit o ovație de aproximativ 25 de minute. NAZA se bazează pe mărturiile a 24 de foști sau actuali membri ai aparatului militar și de informații israelian, filmați anonim.
Titlul „NAZA” provine dintr-un acronim militar israelian folosit, potrivit filmului, pentru a desemna civilii despre care se estimează că vor fi uciși într-un atac.
Mărturiile prezentate în documentar descriu sisteme de supraveghere și identificare a țintelor, inclusiv sisteme care folosesc inteligența artificială pentru a identifica un număr mare de posibile ținte Hamas. Potrivit celor intervievați, unele dintre aceste ținte erau lovite în propriile locuințe, deși militarii știau că acolo se află și membri ai familiei.
Una dintre afirmațiile centrale ale filmului este că victimele civile nu ar fi fost întotdeauna un „accident” al operațiunilor militare, ci că, în unele cazuri descrise de sursele anonime, un anumit număr anticipat de victime civile era inclus în procesul de aprobare a atacului.
Aceste afirmații sunt contestate de armata israeliană. IDF susține că deciziile de lovire sunt luate de operatori umani instruiți și de oficiali militari și juridici și respinge afirmațiile potrivit cărora inteligența artificială ar fi preluat decizia de a ucide civili.
Prin urmare, dezvăluirile din NAZA trebuie prezentate ca mărturii ale unor surse militare anonime și ca acuzații investigate de realizatorii filmului, nu ca o constatare judiciară definitivă.
Netanyahu vrea legi împotriva celor care „defăimează” armata
Reacția guvernului israelian la NAZA a fost extrem de dură.
Netanyahu a declarat că va promova noi legi care să permită sancționarea persoanelor care, în opinia sa, „defăimează” soldații israelieni sau statul Israel. Printre măsurile anunțate se află posibilitatea retragerii cetățeniei israeliene în asemenea cazuri.
Regizorii Yuval Abraham și Rachel Szor au fost acuzați de oficiali și politicieni israelieni de „trădare”, iar în jurul familiilor lor au avut loc proteste ale unor activiști de extremă dreaptă. Au fost raportate inclusiv amenințări cu moartea și apeluri la pedepsirea cineaștilor.
Nu există însă, potrivit informațiilor publice disponibile în acest moment, o decizie formală de interzicere a documentarului în Israel. Mai exact, Netanyahu a anunțat proiecte legislative și sancțiuni împotriva celor care ar „defăima” armata, în timp ce filmul continuă să fie distribuit internațional.
De altfel, distribuția globală a fost anunțată pe 24 septembrie. NAZA urmează să ajungă în cinematografe din peste 50 de teritorii, înaintea unei lansări digitale globale.
O vizită de câteva ore, transformată într-un test diplomatic
Netanyahu a venit la New York într-un moment în care Israelul se confruntă cu presiuni diplomatice tot mai mari în privința Gaza și Cisiordania.
În interiorul ONU, zeci de delegații au ieșit din sală când a început discursul său. În exterior, poliția a arestat zeci de protestatari, printre care actori, activiști și politicieni. În paralel, primarul New Yorkului a declarat că mandatul ICC împotriva premierului israelian ar trebui respectat, deși a recunoscut că administrația orașului nu are competența juridică pentru a-l executa.
Netanyahu a răspuns tuturor acestor presiuni printr-un discurs combativ. I-a numit „lași morali” pe diplomații care au părăsit sala, a respins acuzațiile de genocid, l-a atacat pe Mamdani, a criticat Franța și Marea Britanie și a apărat operațiunile militare israeliene.
În același timp, el și-a reafirmat opoziția față de un stat palestinian, în timp ce o mare parte a comunității internaționale continuă să susțină soluția cu două state.
Astfel, sosirea lui Netanyahu la ONU a concentrat într-o singură zi trei niveluri ale conflictului: protestul de stradă de la New York, confruntarea diplomatică din interiorul ONU și disputa juridică internațională legată de mandatul Curții Penale Internaționale. Peste toate acestea s-a suprapus războiul informațional în jurul documentarului NAZA, care a adus în prim-plan mărturii ale unor foști membri ai aparatului militar israelian despre modul în care sunt selectate și lovite țintele din Gaza.
Iar în timp ce Netanyahu își apără în fața lumii politica guvernului său, sprijinul necondiționat al lui Donald Trump rămâne unul dintre principalele sale puncte de sprijin internațional. La celălalt capăt al spectrului se află însă un număr tot mai mare de guverne, diplomați, organizații pentru drepturile omului, vedete internaționale și protestatari care contestă politica Israelului în Gaza și cer ca acuzațiile privind crimele de război să fie investigate și judecate în cadrul dreptului internațional.