„Țara care nu există pe hartă” are guvern, steag și propria monedă. Turiștii români care o vizitează ajung acolo în cinci ore cu mașina

La doar câteva ore de granița României există un loc care pare rămas în URSS. Cu statuie a lui Lenin în centrul orașului, steag sovietic, monedă proprie și puncte de control la intrare, Transnistria a devenit în ultimii ani o destinație tot mai căutată de turiștii pasionați de experiențe neobișnuite. Mulți au ajuns să o numească „țara care nu există pe harta lumii”.

Regiunea separatistă aflată oficial pe teritoriul Republica Moldova nu este recunoscută de ONU sau de statele membre ale organizației, însă funcționează de facto ca un stat independent: are propriul guvern, armată, poliție, pașapoarte și chiar propria monedă: rubla transnistreană. 

Cum se ajunge din România în Transnistria

Pentru turiștii români, cel mai accesibil punct de intrare este prin Republica Moldova. Din Iași până la Chișinău se ajunge în aproximativ 3-4 ore cu mașina, iar de acolo până la Tiraspol mai sunt circa 70 de kilometri, adică aproximativ o oră și jumătate de drum. Din București până la Tiraspol, călătoria durează în general între 8 și 10 ore cu mașina, în funcție de trafic și timpul petrecut în vamă.

La intrarea în Transnistria, turiștii primesc un permis temporar de ședere, deoarece regiunea are propriile controale de frontieră, chiar dacă oficial face parte din Republica Moldova. De regulă, pentru vizite scurte nu este nevoie de viză.

În ultimii ani, Transnistria a devenit populară pe rețelele sociale și în vlogurile de travel datorită atmosferei considerate „capsulă a timpului sovietică”. Mulți turiști merg să vadă tancurile și monumentele comuniste din Tiraspol, magazinele cu simboluri sovietice sau celebra companie Sheriff, care controlează o mare parte din economia regiunii.

Ce prețuri sunt în Tiraspol

Un alt motiv pentru care zona atrage vizitatori este costul relativ redus al vieții. În 2026, carburanții din Republica Moldova sunt mai ieftini decât în România, iar în Transnistria prețurile pot fi chiar mai mici. Benzina în Republica Moldova a ajuns în primăvara lui 2026 la aproximativ 29-30 de lei moldovenești pe litru, echivalentul a circa 7-8 lei românești. În restaurantele locale din Tiraspol, o masă obișnuită poate costa echivalentul a 30-60 de lei românești, iar o cafea între 8 și 15 lei.

Totuși, turiștii sunt avertizați că în multe locuri plata cu cardul internațional nu funcționează, astfel că este recomandat cash în lei moldovenești sau ruble transnistrene. 

Contextul politic al regiunii rămâne însă complicat. După destrămarea Uniunii Sovietice, Transnistria s-a separat de Republica Moldova în urma unui conflict armat izbucnit în 1992. De atunci, regiunea este susținută economic și militar de Rusia, iar autoritățile de la Chișinău o consideră în continuare parte a teritoriului moldovean. 

Nicio țară membră ONU nu recunoaște oficial independența Transnistriei, deoarece comunitatea internațională consideră că recunoașterea regiunii ar încălca integritatea teritorială a Republicii Moldova și ar crea un precedent periculos pentru alte regiuni separatiste din fostul spațiu sovietic.

Ce limbă se vorbește în Transnistria

În Transnistria există oficial trei limbi:

• rusa;
• româna (numită oficial „moldovenească” de autoritățile locale);
• ucraineana.

În practică însă, rusa este limba dominantă aproape peste tot — în administrație, magazine, restaurante, indicatoare și viața de zi cu zi. Majoritatea localnicilor vorbesc rusă, iar pentru turiști aceasta este cea mai utilă limbă.

Româna este vorbită mai ales în unele sate și comunități moldovenești din regiune, însă apare mai rar în spațiul public decât în Republica Moldova.

În plus, autoritățile transnistrene folosesc încă alfabetul chirilic pentru a scrie „limba moldovenească”, moștenire din perioada sovietică.

În orașe precum Tiraspol sau Bender, mulți tineri înțeleg și engleză la nivel de bază, mai ales în zonele frecventate de turiști, dar nu este ceva pe care să te bazezi constant.

Transnistria a fost sub administrație românească în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Puțini români știu că teritoriul cunoscut astăzi drept Transnistria a fost administrat de România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Totuși, regiunea nu a făcut parte din „România Mare” în perioada interbelică, ci a intrat temporar sub control românesc între anii 1941 și 1944.

După intrarea România în război împotriva Uniunii Sovietice, armata română a trecut de râul Nistru și a ocupat teritoriul dintre Nistru și Bug. Zona a fost organizată administrativ sub numele de Guvernământul Transnistriei, iar capitala administrației românești era la Odesa.

Perioada a fost una scurtă și legată strict de contextul militar al vremii. Transnistria nu a fost anexată oficial la România și nici recunoscută internațional ca teritoriu românesc permanent.

Istoricii consideră această etapă una controversată, deoarece în regiune au avut loc deportări și crime împotriva evreilor și romilor în timpul regimului condus de Ion Antonescu. După 1944, odată cu înaintarea armatei sovietice, teritoriul a revenit sub controlul URSS.