O mică țară europeană își consolidează poziția în centrul lanțului global de aprovizionare pentru semiconductori și echipamente hardware destinate inteligenței artificiale (AI), devenind o adevărată putere în industria laserelor. Cel mai recent semn al prezenței tot mai puternice a Lituaniei în acest sector a apărut luna trecută, când producătorul de lasere Litilit a inaugurat o nouă fabrică în capitala Vilnius, potrivit South China Morning Post.
Extinderea companiei are loc în timp ce națiunea baltică, cu o populație de mai puțin de 3 milioane de locuitori, încearcă să gestioneze relațiile tensionate cu Beijingul, care a vizat Lituania printr-o serie de restricții comerciale informale, ca reacție la poziția acesteia față de Taiwan.
De ce există tensiuni între Lituania și China
În 2021, Lituania a devenit un simbol al extinderii relațiilor diplomatice ale Taiwanului în Europa, după ce a permis deschiderea unui birou de reprezentare taiwanez la Vilnius, încălcând convenția de lungă durată potrivit căreia astfel de birouri foloseau denumirea „Taipei”.
Beijingul a reacționat dur la această decizie, retrogradând relațiile diplomatice cu Lituania și impunând măsuri comerciale, inclusiv interzicerea anumitor produse alimentare și băuturi alcoolice provenite din această țară, precum și blocarea accesului multor exportatori lituanieni pe piața chineză.
Noul guvern al Lituaniei, care și-a preluat mandatul la începutul acestui an, s-a angajat să normalizeze relațiile cu Beijingul, însă tensiunile persistă.
În iunie, Beijingul a declarat că speră ca Lituania să „ia măsuri rapide și decisive pentru a-și corecta greșelile, să revină pe calea corectă a respectării principiului unei singure Chine și să creeze condițiile necesare pentru normalizarea relațiilor dintre China și Lituania”.
O lună mai târziu, Ministerul chinez al Comerțului a inclus producătorul lituanian de lasere Ekspla pe lista europeană a entităților supuse controalelor la export pentru produse cu dublă utilizare, alături de alte 13 entități din Uniunea Europeană.
Noua fabrică Litilit va putea produce 3.000 de lasere cu femtosecunde
În ciuda acestui obstacol, industria laserelor din Lituania continuă să se dezvolte. Noua fabrică Litilit va putea produce 3.000 de lasere cu femtosecunde pe an atunci când va funcționa la capacitate maximă.
Aceste lasere avansate pot emite impulsuri de lumină atât de scurte încât permit prelucrarea materialelor, inclusiv a sticlei, cu o precizie foarte mare și cu deteriorarea minimă prin căldură a structurilor din jur. Această capacitate a devenit esențială pentru producătorii de cipuri, care explorează utilizarea sticlei ca material de bază pentru următoarea generație de infrastructură destinată inteligenței artificiale.
Potrivit Litilit, noua fabrică are cea mai mare capacitate potențială de producție din lume pentru această categorie de lasere avansate. Prin comparație, producția globală a fost estimată la aproximativ 9.600 de unități anul trecut.
Compania Litilit intenționează să producă inițial 1.000 de unități în primul an, înainte de a-și extinde activitatea până la capacitatea maximă. Cea mai mare parte a producției va fi exportată în Europa, America de Nord și Asia, potrivit companiei.
„Suntem pregătiți să ne extindem capacitatea de producție până la zeci de mii de lasere pe an”
Nikolajus Gavrilinas, cofondatorul și directorul general al Litilit, a declarat că realitățile comerciale ale lanțului de aprovizionare ajung adesea să prevaleze asupra declarațiilor și poziționărilor politice.
„Suntem în deplină concordanță cu politicile oficiale ale Lituaniei în ceea ce privește aliniamentele politice ale SUA, Chinei, Europei și ale altor regiuni”, a declarat Gavrilinas.
„Căutăm parteneriate puternice cu toate cele trei regiuni: Europa, SUA și Asia. Împreună cu partenerii noștri, suntem pregătiți să ne extindem capacitatea de producție până la zeci de mii de lasere pe an.”
Acesta a spus că, deși a observat anumite tensiuni între țările europene și China, atunci când o parte are nevoie de o anumită tehnologie, iar cealaltă are nevoie de o tehnologie diferită, iar ambele fac parte din lanțul global de aprovizionare al celeilalte, relațiile comerciale nu pot fi întrerupte cu ușurință.
„Până când acest lucru nu devine un obstacol real pentru fiecare dintre părți, totul decurge foarte bine”, a afirmat el.
În timp ce discuțiile publice despre inteligența artificială se concentrează adesea pe software și algoritmi, Gavrilinas a declarat că dezvoltarea centrelor de date pentru AI generează o cerere tot mai mare pentru echipamentele avansate de fabricație, inclusiv laserele cu femtosecunde, necesare pentru construirea infrastructurii hardware a acestora.
La ce sunt folosite laserele cu femtosecunde
Pe măsură ce modelele de inteligență artificială necesită o putere de procesare tot mai mare, centrele de date schimbă modul în care sunt asamblate cipurile. O abordare emergentă, cunoscută sub numele de ambalare avansată (advanced packaging), presupune suprapunerea mai multor cipuri pe o singură placă.
Un interpozitor din sticlă este o componentă subțire din sticlă care conectează cipurile de mici dimensiuni (chiplets) și memoria la substratul capsulei semiconductorului. Proprietățile de dilatare termică ale sticlei pot fi ajustate astfel încât să se apropie foarte mult de cele ale siliciului, ceea ce face din acest material o opțiune promițătoare pentru ambalarea avansată a semiconductorilor.
Cu toate acestea, lumina emisă de laserele convenționale traversează materialele transparente, ceea ce face dificilă prelucrarea acestora. Laserele cu femtosecunde depășesc această problemă prin concentrarea directă a energiei în interiorul sticlei, pentru a crea trasee precise și structuri interne.
„Imaginați-vă sticla redevenind materialul de bază pentru toate lucrurile”
Gavrilinas a explicat că laserele cu femtosecunde ar putea fi utilizate pentru a crea trasee electrice în interiorul sticlei, printr-o metodă asemănătoare imprimării 3D, adăugând că această aplicație „deschide foarte multe posibilități”.
El a precizat că procesul ar putea fi utilizat și pentru alte materiale transparente, precum diamantul policristalin, un material extrem de dur, folosit la fabricarea sculelor de tăiere și a matrițelor pentru prelucrarea metalelor.
„Imaginați-vă...sticla revenind în centrul atenției și redevenind materialul de bază pentru toate lucrurile, precum plăcile-suport pentru componente electronice, cipuri și așa mai departe. Este o transformare extraordinară”, a declarat acesta.
„Obiectivul nostru este să scoatem laserul cu femtosecunde din zona aplicațiilor de nișă și să îl aducem pe piața produselor de larg consum”, a spus Gavrilinas, comparând etapa actuală de dezvoltare a acestei tehnologii cu evoluția generațiilor anterioare de lasere, care au trecut din laboratoare în utilizarea de zi cu zi, de exemplu pentru gravarea numelor pe pahare.
Fabrica Litilit a atins un nivel de automatizare de aproximativ 85% și are cel mult 200 de angajați
În timp ce producătorii tradiționali de lasere se bazează în mare măsură pe asamblarea manuală, realizând, în medie, aproximativ un laser pe angajat în fiecare an, fabrica Litilit a atins un nivel de automatizare de aproximativ 85%, având o echipă de circa 100-200 de angajați.
„Atunci când avem acest nivel de automatizare... putem extinde producția în orice țară, în orice regiune”, a declarat Gavrilinas, adăugând că acest lucru contribuie la limitarea efectelor „turbulențelor” generate de costurile cu forța de muncă sau de factorii politici.
Potrivit lui Gavrilinas, compania analizează posibilitatea unor noi extinderi, prin dezvoltarea unor centre de producție în Singapore, Japonia, Statele Unite și Europa, pentru a răspunde cererii în creștere accelerată.
„În următoarele două decenii, credem că tehnologia femtosecundelor va rămâne dominantă”
Întrebat despre posibilitatea utilizării unor lasere și mai rapide, de tip atosecundă, Gavrilinas a declarat că tehnologia femtosecundelor va reprezenta standardul industriei în următorii 20 de ani.
„În următoarele două decenii, credem că tehnologia femtosecundelor va rămâne dominantă. Poate că mai târziu, după ce ne vom extinde experiența și tot ceea ce ține de acest domeniu, am putea trece la tehnologia atosecundelor”, a afirmat el.
Industria laserelor din această țară baltică își are originile în 1962, când Lituania făcea încă parte din Uniunea Sovietică, iar trei studenți au fost trimiși la Moscova pentru a studia fizica laserelor și electronica cuantică. Până în 1966, primul laser din țară fusese deja pus în funcțiune la Universitatea din Vilnius.
În prezent, Lituania are peste 60 de companii din domeniul laserelor și fotonicii și mai mult de 2.000 de specialiști care activează în centrele sale de cercetare. De asemenea, țara exportă peste 90% din producția sa de lasere, potrivit Universității din Vilnius.
Nedescurajat de amenințarea includerii pe listele negre, sectorul lituanian al laserelor a căutat să colaboreze cu experți din Taiwan, o putere mondială în industria semiconductorilor.
Potrivit Consiliului de Cercetare al Lituaniei, instituție care finanțează activitățile de cercetare și dezvoltare, 60 de cercetători din Lituania și Taiwan au explorat noi oportunități de parteneriat și au făcut schimb de cunoștințe luna trecută, în cadrul unui atelier de trei zile dedicat tehnologiei laserelor, organizat în țara europeană.
Evenimentul a fost organizat în baza unui acord încheiat în 2023 între Consiliul de Cercetare al Lituaniei și Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie din Taiwan, prin care sunt finanțate proiecte comune de cercetare în domeniile biotehnologiei, laserelor și științei materialelor, ingineriei și tehnologiei informației și calculatoarelor.