The Guardian: „Între un matematician și un huligan iubitor de Trump, România are o alegere dificilă”

Votul crucial din 18 mai, din România, este analizat într-un articol de primă pagină de publicația britanică The Guardian.

Înainte de scrutin, jurnaliștii britanici au luat pulsul societății românești, constatând profunda divizare între cei care resping tot ce s-a făcut în ultimii 35 de ani în țară și cei care recunosc problemele sistemice, dar spun că nu distrugerea țării este soluția.

Printre cei cu care a discutat The Guardian se numără și Georgeta Petre, o femeie care trăiește în București și pe care jurnaliștii au surprins-o în vreme ce se ducea să-și ia fiul în vârstă de 10 ani de la o școală primară din rău famatul cartier bucureștean Ferentari.

Georgeta Petre a exprimat o certitudine absolută în legătură cu candidatul pe care pune ștampila duminică.

„Sper că el va schimba lucrurile. Sper că va face lucrurile mai bine. Toți cei dinaintea lui doar au mințit. Uitați-vă în jur - nu mai putem continua așa. Nu-mi pot permite mâncare sau haine pentru copii. Voi vota pentru George Simion. El va fi diferit”, susține ea.

Într-un alt loc din București, alt peisaj, altă opțiune. La 20 de minute de mers cu mașina de blocurile dărăpănate, un grup de corporatiști discută în fața clădirii strălucitoare din beton și sticlă, unde-și au birourile.

Cosmin Ispas, un avocat de 31 de ani, e la fel de ferm în alegerea sa ca și Georgeta Petre.

„Înțeleg că oamenii sunt supărați. Am înțeles că vor schimbare. Dar ei nu văd că schimbarea pe care o propune Simion este o iluzie. Sunt doar cuvinte: suveranitate, tradiție ... Nicușor Dan poate că nu este perfect, dar este serios, responsabil. Alegerea între el și fascism nu este grea”, argumentează Ispas.

Polarizarea este, așadar, aparent ireconciliabilă înaintea unui vot care va modela soarta României pentru mai mult de o generație.

„Pentru prima dată în istoria recentă România este într-un pericol real”, crede politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrație Publică.

Profilurile candidaților, la fel de îndepărtate ca votanții din spatele lor

George Simion, un ultranaționalist cu un discurs dur, în stilul MAGA din SUA, despre care mulți comentatori spun că va deraia România de pe traiectoria pro-europeană, a obținut în primul tur de aproape două ori mai multe voturi decât contracandidatul său, primarul independent al Capitalei, Nicușor Dan. 

Cu câteva zile înainte de turul 2, diferența dintre ei s-a redus mult.

Nicușor Dan, de profesie matematician și mai degrabă conservator din punct de vedere social, s-a făcut remarcat prin luptele sale împotriva dezvoltatorilor imobiliari corupți din București. El a înregistrat rezultate bune în singura dezbatere televizată față în față cu Simion.

Candidatul de extremă dreapta a luat locul unui alt ultranaționalist, Călin Georgescu. Georgescu a câștigat primul tur prezidențial anul trecut, într-o victorie neanticipată de nimeni din presa mainstream și dintre actorii politici tradiționali.

Alegerile de atunci au fost anulate de Curtea Constituțională, după ce au apărut elemente privind amestecul Rusiei în scrutin. Mai mult, lui Georgescu i s-a interzis să participe la scrutinul din mai.

Cum arată viața în cartierul unde trăiește femeia care-și pune viitorul în mâinile lui George Simion

Situat la periferia de sud-vest a capitalei, Ferentari este adesea descris drept cel mai sărac și mai marginalizat cartier al orașului. Aici locuiesc aproximativ 80.000 de persoane, între care mulți romi.

Blocurile de locuințe din epoca comunistă sunt într-o stare flagrantă de dezagregare.

Sărăcia și șomajul sunt cronice. Accesul la salubritate și la asistență medicală e problematic. Iar criminalitatea își pune amprenta locală cu droguri, prostituție și mafie.

Mai mult de 80% dintre locuitorii din Ferentari sunt conectați ilegal la rețeaua de electricitate, constată The Guardian. Peste 60% nu au canalizare, pentru că ocupă ilegal spațiul în care trăiesc.

Georgeta Petre supraviețuiește cu o alocație de handicap de 500 de lei pe lună, plus 250 de lei pentru fiecare dintre cei trei copii mici ai săi.

Opțiunea ei pro-Simion este îmbrățișată de mulți din Ferentari.

Pensionari din Ferentari: Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu

Ștefan Șerban, un bărbat de 69 de ani, discută cu jurnaliștii britanici pe o bancă, alături de prietenul său, Nicolae Cârjă, de 74 de ani.

Șerban susține că viața era mai bună în timpul fostului președinte comunist Nicolae Ceaușescu.

„Eram o țară bogată atunci. Industrie, petrol, gaze, mine de aur. Și fără datorii”, povestește el.

„Acum avem un munte de datorii. Și am vândut tot ce aveam străinilor. Nu va fi ușor pentru Simion. Va trebui să lupte din greu și s-ar putea să dureze câțiva ani. Dar cred că el chiar vrea să miște lucrurile, să facă viața oamenilor mai bună”, competează amicul septuagenar al lui Șerban.

Simion, al cărui partid, AUR, susține că reprezintă „credința creștină, familia și dragostea pentru națiune”, și-a moderat o vreme retorica după ce a câștigat primul tur.

În prezent, candidatul prezidențial și șeful de partid susține că este mai degrabă un „realist al UE” decât un sceptic, că sprijină apartenența la NATO și că nu este pro-Rusia.

Cu toate acestea, Simion este un fan declarat al lui Trump, a comparat Uniunea Europeană cu URSS, îl admiră pe autocratul maghiar Viktor Orbàn - pe care l-a descris drept „un model” și, la fel ca premierul iliberal al Ungariei, se opune ajutorului pentru Ucraina.

Simion mai acuză faptul că firmele străine jefuiesc țara.

Recent, el a avut o ieșire nervoasă la o televiziune franceză, acuzându-l pe președintele Emmanuel Macron că se amestecă în alegerile din România, numindu-l dictator și pronosticând „că Franța va ajunge califat” în câteva decenii.

Lui Simion - care a fost în tinerețe un ultras cunoscut al galeriilor de fotbal - i s-a interzis accesul în Moldova vecină și în Ucraina. Considerat fals suveranist dincolo de Prut și pro-rus la Kiev, liderul AUR a fost acuzat de „activități sistematice anti-ucrainene care încalcă suveranitatea statului și integritatea teritorială”.

Antivaccinist feroce în perioada pandemiei COVID, Simion pretinde că „elitele globaliste” conduc țara și nu ezită să îndemne la violență. 

Retorica sa a dovedit-o deseori. După invalidarea la BEC a candidaturii lui Călin Georgescu, a cerut să fie „jupuiți în piața publică cei care au comis lovitura de stat”.

Mai recent, i-a avertizat pe contestatarii săi că se va ocupa de ei „individual,după 19 mai”.

Într-o țară deja puternic îndatorată, cu un rating aproape de junk, și având cel mai mare deficit bugetar din UE, piețele s-au panicat la intențiile sale exprimate deschis, între care naționalizarea serviciilor de utilități publice și concedierea a jumătate de milion de bugetari pentru a reduce povara bugetară.

La ce spune Simion se adaugă imprevizibilitatea sa comportamentală.

Reprezentant ONG: Romii se duc în brațele lui Simion

Totuși, unii dintre cei mai dezavantajați cetățeni ai României, inclusiv etnicii romi, îl văd ca pe salvatorul lor.

„Au fost împinși în brațele lui”, explică Nicu Dumitru, reprezentantul unui ONG care se ocupă de comunitatea romă.

„Ei nu au încredere în sistem, iar el nu face parte din el. Le-a fost refuzată educația necesară pentru a vedea dincolo de promisiunile lui. Sunt dezamăgiți și deziluzionați, vor o revoluție și el este singura opțiune, în opinia lor”, adaugă Dumitru.

Aproape 50% dintre romi au votat în primul tur pentru Simion.

Și mai alarmant este că acest lucru s-a mai întâmplat în istoria românească a ultimului secol. 

„Este un copy-paste al anilor '30 și '40, când mulți romi au susținut puternica mișcare fascistă legionară interbelică din România și partidul Garda de Fier al lui Corneliu Zelea Codreanu”, reamintește Dumitru.

Furia publicului față de politicienii corupți și ineficienți, inegalitatea socială și serviciile precare joacă un rol clar în ascensiunea actuală a lui Simion și Georgescu.

Veniturile gospodăriilor românești sunt la o treime din media UE și aproape 40% din cei 19 milioane de români sunt expuși riscului de sărăcie.

Totuși, aderarea României la Uniunea Europeană a adus populației beneficii economice semnificative începând cu anul 2007.

PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns mai mare decât în Ungaria, Grecia și Portugalia. Salariul minim a crescut cu 80%.

Sociolog: Experiența democratică a României nu însumează 50 de ani

Dar atracția autoritarismului naționalist este profundă, arată politologul Pîrvulescu.

După ce a venit la putere, Nicolae Ceaușescu a inițiat „național-comunismul”, pe baza glorificării istoriei României.

Exploatând această moștenire socio-culturală, Corneliu Vadim Tudor, un ultranaționalist care nega Holocaustul evreilor, a ajuns în anul 2000 în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Potrivit lui Pîrvulescu, ascensiunea actuală a extremei drepte în România a fost impulsionată de pandemia de coronavirus, pe care AUR-ul lui Simion a speculat-o răspândind teorii conspiraționiste, dar și de războiul hibrid sponsorizat de Kremlin.

Gelu Duminică, sociolog și activist, subliniază lipsa experienței democratice directe a României.

„Am avut democrație timp de un deceniu în anii 1930, apoi alte trei decenii de la sfârșitul comunismului. Pentru noi, democrația înseamnă încă 'să putem face ce vrem'”, precizează el.

Alegătorii lui Dan insistă că sunt foarte conștienți de pericol și de importanța votului de duminică.

Susținător Nicușor Dan: Între un matematician și un huligan iubitor de Trump, știu ce prefer

Raluca, o IT-istă din același perimetru cu avocatul Ispas, punctează că alegerea e simplă.

„Ne-ar putea defini viitorul pentru următorii 20 de ani”, anticipează ea, adăugând că Dan este un candidat bun.

„Este pro-european. Nu este corupt. Respectă statul de drept. A făcut multe pentru București: a reparat conductele de apă, a adus autobuze noi”, aduce ea argumente. 

Ionuț Baban, 33 de ani, manager IT, este de acord.

„Poate că Dan nu este un om care să placă mulțimilor, dar va lua decizii logice, bazate pe dovezi. Simion este un provocator guraliv. Între un matematician și un huligan iubitor de Trump, știu ce prefer”, a conchis el.

În tabăra pro-europeană, puțini se îndoiesc de consecințele unei victorii a lui Simion.

Reprezentant ONG: O majoritate de extremă dreapta după eventuala victori a lui Simion ar fi rețetă pentru dezastru

„Președintele conduce politica externă a țării și participă la summiturile liderilor UE. Asta înseamnă decizii privind bugetul (Uniunii) pentru următorii șapte ani, apărarea, extinderea - inclusiv Ucraina”, enumeră Elena Calistru, activistă și cofondator al ONG-ului Funky Citizen, luat în vizor și amenințat de Simion. 

Un aspect crucial este că președintele poate dizolva Parlamentul dacă aleșii îi resping de două ori la rând în 60 de zile propunerile pentru funcția de prim-ministru.

Iar social-democrații (PSD) și liberalii (PNL), a căror coaliție de guvernare s-a prăbușit luna aceasta, sunt disperați să evite noi alegeri.

Astfel, ar putea apărea un guvern minoritar de extremă dreapta condus de AUR ​​și susținut de un PSD „oportunist”. Într-un scenariu și mai pesimist, dacă suficienți parlamentari își schimbă partidele, ar putea apărea o majoritate de extremă dreapta.

„Ar fi ar fi o rețetă pentru dezastru”, avertizează Elena Calistru.