S-a aprins Lumina Sfântă de la Ierusalim. Ce semnificaţie are şi când ajunge în România
Publicat acum 10 minute
Statisticile arată că un sfert dintre românii care pleacă la muncă în străinătate au studii superioare, iar statul pierde peste 200.000 de lei pentru fiecare. Specialiștii avertizează că exodul afectează tocmai sectoarele-cheie pentru dezvoltarea economică. Germania, Italia, Spania și Franța rămân principalele destinații de muncă preferate. Europarlamentarul Eugen Tomac a vorbit în cadrul ediţiei de sâmbătă a emisiunii "Be EU" despre grija pe care Uniunea Europeană o acordă segmentului pieței forței de muncă, Fondul Social European Plus, dar şi despre Garanția Europeană pentru Copii.
În loc să se gândească la promovări sau la schimbarea locului de muncă, mulți angajați sunt preocupați astăzi de siguranța jobului actual. Chiar și nemulțumiți, aleg să rămână, în condițiile în care ofertele sunt tot mai puține, iar riscul pierderii unui venit stabil este ridicat. În același timp, tot mai mulți tineri români privesc spre oportunitățile din afara țării, considerând că acolo șansele sunt mai mari.
"Pe zi ce trece, încrederea e zero. Dacă nu este un loc de muncă stabil și în care să ai încredere că patronul chiar ține cu angajatul, iar cum taxele sunt foarte mari, este greu", a declarat un tânăr, iar un altul a spus: "Sunt foarte multe motive care trebuie luate în considerare: situația financiară, piața sau diverse altele. Le pun în balanță pe toate și pe urmă văd ce fac".
După anii în care au avut loc valuri de demisii, în special imediat după pandemie, încetinirea economiei, închiderea unor companii și reducerea ofertelor avantajoase au schimbat raportul de forțe în favoarea angajatorilor.
"Avem o tendință care se numește «job hugging» (n.r.: îmbrățișarea jobului). După ce în anii trecuți ne-am dat demisia, acum avem tendința să păstrăm joburile pe care le avem, dar, în același timp, să nu ne «prăjim», să nu intrăm în burnout", a declarat Andra Pintican, consultant HR, pentru Antena 3 CNN.
Pe de altă parte, şi companiile au devenit mai prudente. Accentul se mută de la recrutare la păstrarea și adaptarea angajaților actuali pentru noile cerințe.
"Angajatorii se adaptează prin prudență, încearcă să deschidă roluri doar atunci când este necesar. În cea mai mare parte, încearcă să se folosească de angajații curenți pentru a-și duce, până la urmă, task-urile la bun sfârșit", a explicat Andreea Oancea, brand manager.
"Cred că adaptabilitatea rapidă e cheia succesului pentru orice. Ca angajator, în 2026, noi încurajăm tot timpul colegii să învețe lucruri noi, să rămână valabili atât pentru organizația noastră, cât și pentru piața muncii în general", a spus Bogdan Cană, coordonator recrutare, pentru Antena 3 CNN.
Cei care emigrează sunt tineri activi, atrași de salarii mai mari și piețe ale muncii mai stabile. Numărul celor care au plecat a crescut cu 70.000 față de 2023, arată datele Institutului Național de Statistică.
Aproximativ 25% dintre cei care pleacă la muncă în străinătate sunt absolvenți de facultate, iar pentru fiecare dintre ei statul pierde peste 200.000 de lei. Specialiștii avertizează că România riscă să rămână fără oameni bine pregătiți exact în domeniile care susțin dezvoltarea economică.
"E normal să își caute alternative, să se gândească să plece din țară atunci când, după ce termină studiile și vor să se angajeze, primesc, în general, salariul minim pe economie. Asta înseamnă miliarde de euro irosiți în educație pentru a pregăti forță de muncă pentru alte țări", a declarat Adrian Negrescu, analist economic, potrivit sursei citate.
"Vorbim de tot ceea ce înseamnă roluri tehnice din zona de inginerie, zona de IT, unde discutăm de mulți ani despre un deficit puternic de competențe", a spus Oana Botolan, specialist HR, pentru Antena 3 CNN.
Doctorul Iulian Gâlcă este specialist în chirurgia oncologică abdominală și locuiește în Germania. A plecat din România acum 7 ani deoarece nu simțea că primește sprijin pentru a profesa.
"Decizia mea a venit ca urmare a lipsei perspectivelor la terminarea rezidențiatului. După ce tinerii chirurgi își termină pregătirea în rezidențiat, sunt nevoiți să își croiască singuri drum prin sistemul medical românesc", a afirmat Iulian Gâlcă, medic.
Tinerilor din România le surâde ideea de a lucra în străinătate, unde consideră că sunt oportunități mai mari.Germania, Italia, Spania sau Franța rămân țările preferate pentru muncă ale românilor.
Eugen Tomac, despre grija pe care Uniunea Europeană o acordă segmentului pieței forței de muncă
Sabina Iosub, realizatoarea emisiunii "Be EU": Sunt mai multe teme pe care le abordăm. Pornim însă de la chestiunile legate de muncă, pentru că în comisia din care faceți parte lucrurile evoluează în ritm rapid și apoi vor trebui aplicate și în România. Discutăm și despre un buget destul de consistent pentru zona de muncă, dar banii nu sunt niciodată de ajuns.
Eugen Tomac, europarlamentar: Așa este. În clipa de față, cel mai fierbinte subiect pe care îl dezbatem în Comisia de Ocupare a Forței de Muncă (EMPL) este legat de propunerea bugetului pentru cadrul financiar multianual 2028 - 2034. Dacă toți cetățenii știu că, în linii mari, Uniunea Europeană își concentrează atenția pe proiectele mari de infrastructură și că acolo se duc cele mai multe resurse pentru dezvoltare, totuși, când discutăm despre partea aceasta de relație directă cu cetățenii, despre grija pe care Uniunea Europeană o acordă segmentului pieței forței de muncă – dar nu doar despre forța de muncă discutăm – este un cadru mai larg pe care îl dezbatem în momentul de față.
Eugen Tomac, despre Garanția Europeană pentru Copii
Ulterior, oficialul a mai făcut următoarele precizări: "În clipa de față este vorba de Fondul Social European Plus, deoarece Comisia vine cu o nouă abordare pentru acest proiect. Vrea să insiste pe o linie care mi se pare, pe fond, corectă, însă atunci când o implementăm trebuie să avem mare grijă, și anume: debirocratizarea. Este un concept pe care toți cetățenii îl așteaptă de la Uniunea Europeană, pentru că de foarte multe ori ni se reproșează că tot ceea ce discutăm și dezbatem la Bruxelles este extrem de sofisticat și greu de înțeles de către cetățeni.
Ori în momentul de față exact asta dezbatem, ca să rezum: cum putem să facem mai flexibile aceste instrumente pe care le are Uniunea Europeană axate pe domenii sociale, fără însă a permite ca această comasare a mai multor programe să lase în urmă domenii importante. De aceea, în calitate de raportor pentru Fondul Social European, insist ca această componentă să rămână distinctă pentru următorul cadru financiar multianual, dintr-un motiv foarte simplu: pentru o țară cum este România, este esențial ca bugetul pentru resursă umană, pentru recalificare și – unde noi nu am excelat și trebuie să acordăm o atenție mai mare – pentru Garanția pentru Copii, să fie bine definit.
Noi avem în continuare comunități cu persoane vulnerabile, cu copii care încă au nevoie de sprijin esențial – fie că vorbim de nevoia de a-i consilia, fie de nevoia de a avea în permanență un control medical gratuit, lucru pe care îl finanțează Uniunea Europeană prin Garanția pentru Copii".
Sabina Iosub, realizatoarea emisiunii "Be EU": Asta aș vrea să vă rog, să explicăm puțin, aș zice încă o dată, pentru că noi am tot vorbit despre subiectul acesta: ce înseamnă, de fapt, această Garanție pentru Copil discutată la nivel european și cum poate fi ea implementată? Mă gândesc că în acest moment sunt autorități locale care se uită la noi, sunt chiar părinți care pot atrage atenția asupra acestui program și așa să ajutăm și noi ceva mai mult.
Eugen Tomac, europarlamentar: Prin Garanția pentru Copil, Uniunea Europeană oferă un kit complet prin care copiii din zonele sărace, din zonele cu probleme, să poată avea acces gratuit la elementele esențiale ce țin de calitatea vieții: nevoia de a avea consiliere, de a avea minimul necesar pentru a putea merge la școală, o masă caldă. Toate aceste facilități le pot obține comunitățile cu persoane vulnerabile beneficiind de această Garanție pentru Copii. Și noi vom insista inclusiv prin acest „Observator al Copilului”, pentru că digitalizarea ne oferă instrumente extraordinare prin care putem urmări, pur și simplu, pas cu pas, cum se implementează fiecare decizie.
Din păcate, n-am reușit să avansăm atât de mult pe zona aceasta de digitalizare, iar aici pierd foarte mult comunitățile locale, pentru că nu pot fructifica din plin aceste facilități. Eu cred cu tărie în acest proiect și voi încerca să explic inclusiv Guvernului de acasă de ce este esențial să accesăm acești bani și să-i ducem acolo unde este mare nevoie de ei. Discutăm de o paletă largă de opțiuni, dar în mod special pentru autoritățile locale, care au nevoie de un asemenea mecanism. Cred că a fost insuficient popularizat în România, pentru că, din păcate, știm foarte bine, în mediul rural încă nu sunt atât de bine implementate aceste facilități care conțin inclusiv această componentă de solidaritate cu cei aflați în vulnerabilitate.
Cred că este un instrument extraordinar pe care trebuie să-l promovăm. Mai mult decât atât, ce mi se pare foarte important de subliniat pe componenta proiectului de buget: după dezbaterile din Parlament și Consiliu, s-a stabilit ca 10% din fondurile necheltuite să fie alocate direct către comunitățile rurale. Este o premieră pentru bugetul următor și, din acest punct de vedere, sigur că vom avea dezbateri importante (...).
Sabina Iosub, realizatoarea emisiunii "Be EU": E important să ne uităm și la felul în care ceea ce se decide la nivel european se implementează în țară. Avem, de exemplu, salariul minim european, gândit ani de zile ca un mecanism care să ajute toate statele membre, mai ales pe cele cu un procent mare de populație săracă. Și totuși, în state precum România, astfel de decizii se implementează foarte greu și ajung, după foarte multe dezbateri, să nu mai fie ceea ce ar fi trebuit să fie.
Eugen Tomac, europarlamentar: Din păcate, la București discutăm foarte puțin despre prioritățile europene pe care le avem ca țară. Politicienii au căzut în această capcană, crezând că este ușor să eviți o asumare spunând: "Noi decidem în România ce este mai bine pentru noi" – este o percepție absolut falsă. Fără fondurile europene, România se prăbușește. În Uniunea Europeană nimeni nu-ți impune cum să te organizezi, dar îți oferă perspectiva și cadrul necesar pentru a te dezvolta; tu – ca român, tu – ca german sau tu – ca estonian.
Noi am avut doar avantaje de când am intrat în Uniunea Europeană. Faptul că nu am reușit să recuperăm decalajele față de alte țări este, din păcate, utilizat în exces într-un discurs politic demagogic, ceea ce afectează percepția noastră despre Uniunea Europeană. Ori, a fi un bun român înseamnă a fi un bun european. A fi un bun român înseamnă să accesezi acești bani, să-i aduci în țară, în comunitățile rurale și în orașe, pentru a dezvolta România. Asta înseamnă să fii patriot și european în același timp. Avem nevoie de această dezbatere pe fiecare capitol în parte, pentru a înțelege mai bine avantajele apartenenței noastre la marea familie europeană.