În urmă cu exact 40 de ani, un nor radioactiv își făcea apariția deasupra României, la cinci zile după dezastrul nuclear de la Cernobîl. Românii erau printre ultimii cetățeni din Europa care aveau să afle oficial despre uriașa catastrofă ecologică produsă pe 26 aprilie de explozia reactorului 4 de la centrala nucleară sovietică din Ucraina. Panica și îngrijorarea produse la vârful regimului comunist au fost atât de mari încât Nicolae Ceaușescu a ajuns inclusiv să ceară oficial ajutorul „științific” din partea Statelor Unite: guvernul de la Washington a luat un calcul chiar trimiterea unui expert în radioactivitate și securitate nucleară, conform unui document desecretizat al CIA.
„Ca urmare a unei creșteri bruște a radioactivității în ziua de 1 mai, conducerea României a ținut o ședință de urgență, în care s-a decis alcătuirea unei comisii speciale, analiza măsurătorilor care indicau date alarmante și solicitarea ajutorului științific din partea Statelor Unite. Sugerăm un răspuns imediat la solicitarea părții române, care să includă posibilitatea trimiterii unui expert în contaminare radioactivă”, se arăta o notă a CIA din acele zile, desecretizată de guvernul american.
Notă a CIA despre cererea de ajutor făcută de România Statelor Unite după dezastrul de la Cernobîl. Sursa: cia.gov
Chiar dacă explozia reactorului de la Cernobîl a avut loc la aproximativ 400 de kilometri de granița de nord-est a României, documentele științifice din acele zile, publicate recent de Arhivele Naționale Române, arată „impactul semnificativ al accidentului asupra mediului din România”.
„Din analiza situației meteorologice reale și probabile, de sol și din altitudine, rezultă că circulația aerului va deveni favorabilă transportului și dispersiei poluanților radioactivi spre teritoriul țării”, se arăta într-o notă publicată de Consiliul Național al Apelor, referitoare la direcția și viteza vântului, conform datelor din dimineața zilei de 1 mai.
Sursa foto: ANR, fond CC al PCR - Secția Administrativ Politică, dosar 42/1986, fila 14
Consiliul Național al Apelor a prezentat și o hartă cu „circulația probabilă a maselor de aer la înălțimea de 3000 și 5550 de metri”, care afișau patru „traiectorii plecate din Cernobîl în ziua de 30 aprilie”.
Sursa foto: ANR, fond CC al PCR - Secția Economică, dosar 7/1988, fila 6
O rețea națională de 23 de stații a efectuat măsurători constante, iar în laboratoare s-au făcut analize pentru identificarea izotopilor radioactivi periculoși.
„Un interes deosebit a fost acordat radionuclitului Cesiu-137, unul dintre cei mai periculoși produși ai fisiunii nucleare. Datele arată că radioactivitatea a persistat în mediul înconjurător, dar a înregistrat o scădere treptată până în 1987”, conform Arhivelor Naționale.
Sursa foto: ANR, fond CC al PCR - Secția Economică, dosar 7/1988, fila 3
„Un interes deosebit a fost acordat radionuclitului Cesiu-137, unul dintre cei mai periculoși produși ai fisiunii nucleare. Datele arată că radioactivitatea a persistat în mediul înconjurător, dar a înregistrat o scădere treptată până în 1987”, conform Arhivelor Naționale.
Pe 1 mai 1986 autoritățile comuniste române știau deja că fusese depășit nivelul de alarmare în Iași în privința contaminării la sol și în Galați în privința contaminării în aer.
Extras din stenograma Comitetului Politic Executiv al CC al PCR cu privire la situația din țară după accidentul nuclear de la Cernobîl și la măsurile ce vor fi luate de autorități. Sursa: ANR, SANIC, fond CC al PCR-Secţia Cancelarie, dosarul 40/1986 filele 2-7v
Astfel, conform stenogramei ședinței conducerii PCR, din 1 mai 1986, la Iași se înregistraseră 54.581 Pico Curie/m.p. pe zi, peste nivelul de alarmare de 50.000 de Pico Curie/mp/ zi.
„Trebuie însă să vă raportez că, spre exemplu, la Galați, în aer s-a produs, la ora 9.00, o creștere a radioactivității de 1.300 Pico Curie/m.c, față de 1.000 de Pico Curie/m.c. nivelul de alarmare. O valoare destul de mare”, i-a transmis Elenei Ceaușescu, prim-vicepreședintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, Ion Ursu.
Nicolae Ceaușescu a decis însă ca aceste informații să rămână secrete pentru public.
Extras din stenograma ședinței conducerii PCR cu privire la situația din țară după accidentul nuclear de la Cernobîl și la măsurile ce vor fi luate de autorități. Sursa: ANR, SANIC, fond CC al PCR-Secţia Cancelarie, dosarul 40/1986 filele 2-7v
În schimb, în paralel, autoritățile de la București au solicitat imediat sprijinul Statelor Unite. Un document CIA din acea perioadă arată cum ministrul român de Externe Ilie Văduva „a solicitat o întâlnire urgentă pentru data de 1 mai”, cu ambasadorul SUA la București. Întrucât oficialul american era „în vacanță, în România”, Văduva, însoțit de Ion Ursu, s-a întâlnit cu șeful misiunii diplomatice a SUA de la București.
Pe lângă trimiterea unui expert în contaminare radioactivă în România, americanii au luat în calcul și trimiterea de alimente în țara noastră.
„Guvernul SUA ar trebui să ia în calcul dacă nu ar fi în interesul nostru să oferim ajutoare umanitare de urgență sub formă de alimente”, se arată în nota CIA de la București, referitoare la consecințele accidentului nuclear de la Cernobîl asupra României.