Descoperire ciudată în Rusia: O femeie a fost înmormântată împreună cu un bebeluș, o oaie și un cal. Lângă ei era și o oglindă
Publicat acum 1 ora si 43 minute
O dispută juridică și comunitară de amploare se desfășoară în orașul Taylor, din statul american Texas, unde un teren de aproape 36 de hectare (87 de acri), donat în urmă cu 26 de ani pentru a deveni parc public, a fost vândut cu 10 milioane de dolari în 2025 pentru construirea unui centru de date.
Proiectul, evaluat la milioane de dolari, a stârnit nemulțumirea locuitorilor din zonă, care susțin că autoritățile au ignorat voința donatorului și condițiile înscrise în actul original de donație.
De la promisiunea unui fermier la un proiect tehnologic uriaș
Povestea începe în 1999, când fermierul local cunoscut drept Mr. Bland a decis să doneze terenul pentru suma simbolică de 10 dolari. Potrivit localnicilor, acesta era preocupat de lipsa spațiilor de joacă pentru copiii din comunitate.
Pamela Griffin, o locuitoare din Taylor care a copilărit în zonă, își amintește că fermierul obișnuia să discute cu tatăl său despre nevoia unui parc pentru familiile din cartier. Potrivit acesteia, Bland ar fi spus că vede copiii jucându-se fără să aibă un loc adecvat și că intenționează să ofere terenul pentru a fi folosit ca parc.
Documentele descoperite ulterior confirmă că, la 7 iulie 1999, terenul a fost transferat către Texas Parks and Recreation Foundation pentru 10 dolari, cu condiția expresă ca acesta să fie păstrat și utilizat ca spațiu verde și parc public.
Cum a ajuns terenul în proprietatea dezvoltatorilor
Traseul proprietății a fost unul complicat:
- În iulie 1999, terenul este donat Texas Parks and Recreation Foundation.
- În 2003, fundația transferă terenul către Williamson County Park Foundation.
- La doar o lună distanță, organizația non-profit cedează proprietatea către Primăria Taylor.
- În 2008, orașul vinde terenul către Taylor Economic Development Corporation (TEDC) pentru 15.000 de dolari.
- În 2025, TEDC vinde terenul companiei Blueprint pentru aproximativ 10 milioane de dolari, în vederea construirii unui centru de date.
Această succesiune de tranzacții reprezintă astăzi unul dintre principalele argumente invocate de locuitorii care contestă legalitatea proiectului.
Un centru de date de 12.500 de metri pătrați
Locuitorii au aflat despre planurile de construire a centrului de date abia în 2025, când activiști locali au început să informeze comunitatea.
Clădirea propusă ar urma să aibă o suprafață de aproximativ 12.500 de metri pătrați și să fie amplasată în imediata apropiere a zonelor rezidențiale.
Griffin spune că nici măcar nu știa ce este un centru de date înainte de a cerceta subiectul împreună cu familia sa. După ce a aflat mai multe despre astfel de facilități, ideea construirii uneia în apropierea locuinței sale nu i s-a părut deloc atractivă.
Temeri legate de zgomot, apă și energie
Opozanții proiectului susțin că dezvoltarea ar putea avea efecte negative asupra calității vieții în zonă.
Printre principalele preocupări se numără:
- consumul ridicat de energie electrică;
- impactul asupra resurselor de apă;
- zgomotul generat de echipamentele de răcire și infrastructura tehnică;
- eventualele efecte asupra sănătății;
- scăderea valorii proprietăților rezidențiale din apropiere.
În dialogul purtat cu comunitatea, autoritățile locale și dezvoltatorii au promis o serie de măsuri de reducere a impactului, inclusiv construirea unui zid de protecție fonică, amenajări peisagistice, utilizarea unor sisteme de răcire cu circuit închis și realizarea unei substații electrice proprii pentru alimentarea centrului de date.
Încă 30 de milioane de dolari la primărie, sub formă de taxe și impozite, în următorii zece ani
În ciuda opoziției locale, oficialii din Taylor susțin că proiectul va genera beneficii importante pentru comunitate.
Potrivit estimărilor prezentate de autorități, centrul de date ar putea aduce aproximativ 30 de milioane de dolari sub formă de taxe și impozite în următorii zece ani. Din această sumă, circa 20 de milioane de dolari ar urma să fie direcționați către districtul școlar local.
Consiliul local afirmă, de asemenea, că marja sa de intervenție este limitată, deoarece terenul se află într-o zonă cu destinație economică și industrială. Conform explicațiilor publicate de autorități, administrația poate reglementa anumite aspecte legate de forma și amplasarea construcțiilor, însă nu poate interzice o anumită funcțiune dacă aceasta este permisă de reglementările urbanistice existente.
Totuși, dezvoltatorul nu a obținut încă toate autorizațiile finale de construcție și urbanism.
Lupta continuă în instanță
Nemulțumiți de răspunsurile primite din partea autorităților, Pamela Griffin și alți membri ai comunității au decis să angajeze avocați și să conteste proiectul în justiție.
Până în prezent, dezvoltatorul Blueprint a obținut mai multe victorii în instanță. Cu toate acestea, opozanții proiectului nu renunță și au anunțat că vor continua procesul la Curtea de Apel a celui de-al Treilea District din Austin, Texas.
Miza reală: respectarea voinței donatorului
Pentru mulți dintre locuitorii implicați în această dispută, problema depășește simpla opoziție față de un centru de date.
Actul original de donație din 1999 prevede explicit că cele aproape 88 de acri de teren trebuie „deținute în administrare pentru utilizarea viitoare ca parc”.
Acest document reprezintă fundamentul moral și juridic al campaniei împotriva proiectului.
„Nu lupt doar împotriva unui centru de date. Lupt pentru că acest teren a fost donat pentru a deveni parc”, susține Pamela Griffin.