Numărul europenilor care se consideră săraci a scăzut în 2024 comparativ cu anul anterior, transmite Agerpres, care citează datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică, Eurostat.
Astfel, 17,4% din populația UE se considera în mod subiectiv săracă anul trecut, ceea ce marchează o scădere a acestui indicator față de nivelul de 19,1% înregistrat în 2023.
În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată rată a persoanelor subiectiv sărace se înregistra anul trecut în Grecia (66,8%), Bulgaria (37,4%), Slovacia (28,7%) și România (23,8%).
Cele mai reduse rate au fost consemnate în Olanda şi Germania (ambele cu 7,3%) și Luxemburg (8,5%).
Tinerii din Uniunea Europeană se consideră cei mai săraci, în comparație cu alte categorii de vârstă
Pe categorii de vârstă, rata sărăciei subiective în UE era cea mai ridicată anul trecut în rândul tinerilor sub 18 ani (20,6%).
În cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, procentajul era 17,3%, iar în rândurile celor de 65 de ani și peste această vârstă valoarea consemnată a fost 14,9%
Toate aceste grupe de vârstă au înregistrat scăderi ale ponderii sărăciei subiective din 2023 în 2024.
Cel mai semnificativ declin a fost la persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani, unde s-a înregistrat o scădere de 1,8 puncte procentuale, urmate de persoanele tinere și cele în vârstă, cu o corecție de 1,6 puncte procentuale.
Sărăcia relativă evaluează cum percep gospodăriile felul în care fac față cheltuielilor
Sărăcia subiectivă este o zonă nou dezvoltată, în vederea suplimentării indicatorilor tradiționali, cum ar fi riscul de sărăcie, lipsurile materiale şi privațiunile sociale severe și șomajul ridicat.
Conceptul este dezvoltat pe baza variabilei anuale "Capacitatea de a face față cheltuielilor" din statisticile Uniunii Europene referitoare la venit şi la condițiile de viață (EU-SILC
Obiectivul noului indicator este de a evalua percepția respondenților față de dificultățile cu care se confruntă gospodăriile lor pentru a face față cheltuielilor.
Evaluarea ține cont de bunăstarea materială a gospodăriilor, inclusiv veniturile, cheltuielile, datoriile și sănătatea.
Ştiri video recomandate
