Educația din România are nevoie urgentă de adaptare la digitalizare, la noile tehnologii și de o strategie clară pentru dezvoltarea resursei umane în următorul deceniu. Aceste teme au fost dezbătute la conferința organizată de Antena3 CNN, „Educație pentru nivelul următor. Învățământul se cuplează total la noul orizont al pieței muncii“, care a reunit specialiști, lideri din mediul academic și de business, dar și decidenți politici.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a transmis că schimbarea de paradigmă este esențială pentru ca România să recupereze decalajele față de cerințele actuale.
„Mi-ar plăcea să începem să ne reașezăm în paradigme moderne, care să ne conecteze cu viitorul, să nu ne reașezăm în vechile paradigme, că atunci am trecut degeaba prin această perioadă”, a declarat ministrul.
El a explicat și contextul dificil al măsurilor fiscal-bugetare din ultima perioadă: „Ministrul Educației încearcă să le spună tuturor că înțelege nemulțumirile. Încearcă să le spună că măsurile fiscal-bugetare ne-au salvat sistemul, ne-au salvat salariile și bursele până la sfârșitul anului. Încearcă să spună tuturor: hai să stăm la masă pentru a folosi nemulțumirea asta în vederea unei construcții începând cu bugetul anului viitor. Dacă folosim nemulțumirea pentru a ne bloca, a ne contra unii pe alții, nici educația nu câștigă. Și iarăși punem și țara la risc.”
Daniel-Ovidiu David a lansat și un apel către clasa politică pentru a se angaja la un deceniu al educației și cercetării: „Ar trebui factorul politic, dacă tot ne-a expus la aceste măsuri fiscal-bugetare, să se angajeze pentru un deceniu al educației și cercetării începând cu anul viitor. Iar acel deceniu trebuie să fie foarte simplu definit, fără grupuri de experți, comisii… Că am avut astfel de experiențe și cu președintele Băsescu și cu președintele Iohannis. Trebuie să fie ceva foarte simplu. O pagină, trei puncte asumate de factorul politic.”
Ministrul a detaliat și aceste trei obiective: „Unu, în fiecare an, bugetul educației și cercetării este mai mare decât a fost în anul trecut. Doi, orice măsură paradigmatică o iei doar prin repere OCDE și ale Uniunii Europene. Ai deviat de la aceste repere, vii în fața oamenilor și a societății și explici de ce ai fost forțat să faci acest lucru. Și trei, măcar un deceniu să ținem cercetarea și educația împreună în aceeași structură, pentru că una se ocupă de generarea cunoașterii, cealaltă de diseminarea cunoașterii. Și dacă iar le separi în ministere diferite, iarăși slăbim cunoașterea. Trei puncte simple pe care dacă le asumi, să vedeți că peste 10 ani o să avem și finanțarea pe care o așteptăm, o să avem și paradigmele pe care ni le dorim și țara va fi mai puternică sub aspectul unei societăți bazate pe cunoaștere.”
Întrebat despre protestele profesorilor, ministrul a fost tranșant: „Am invitat sindicatul din zona preuniversitară să avem această discuție să vedem cum planificăm ameliorarea unor măsuri de criză fiscal-bugetară, măsuri care ne-au salvat. Trebuie să stăm la masă și să ne gândim cum începem de anul viitor și ce putem gândi. Eu vreau să fiu cinstit, să spun adevărul, nu pot face promisiuni pe care nu le respect. Mai bine spun adevărul. Foarte puțin probabil, în anul acesta, când ai început deja școala, anul școlar este început, să mai poți face ceva. Dar, pentru anul viitor, și nu neapărat anul școlar, chiar anul calendaristic, putem începe să gândim unele măsuri.”
Ştiri video recomandate
