Piața gazelor din România trece printr-o perioadă decisivă, marcată de transformări semnificative. Pentru români, prețul plătit lunar este cea mai importantă variabilă. Plafonarea expiră pe 31 martie, însă pentru consumatorii vulnerabili se pregătește o schemă de sprijin. Anunțul a fost făcut de autorități la conferința organizată de Antena 3 CNN „Energie și Sustenabilitate. Consolidare și Durabilitate 2026”. Evenimentul a readus în centrul atenției și stadiul investițiilor din sector, cele care ar putea transforma România într-un lider regional în domeniul gazelor naturale.
Cel mai puternic impact al schimbărilor din piața gazelor se vede în prețuri. La finalul lunii martie expiră schema de plafonare a prețurilor plătite de români pentru gazele naturale, iar autoritățile spun că, în acest moment, nu își doresc o prelungire a măsurii.
„Avem premise foarte serioase să existe o creștere mai mare de 10%. Dacă vom vedea că există riscul de a avea o creștere mai abruptă, atunci o să luăm în calcul o formă cu care să intervenim în piață, inclusiv cu un mecanism de plafonare a adaosului pe lanțul de producție, transport și distribuție. Am proiectat pentru bugetul pe anul 2026 o schemă de sprijin de 100 de lei pentru aproximativ 1.000.000 de consumatori vulnerabili pe segmentul de gaze naturale”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Deciziile luate la nivel guvernamental influențează direct atât consumatorii, cât și furnizorii, cei care atrag atenția asupra unui element-cheie pentru funcționarea pieței: predictibilitatea.
„Trebuie să se și întâmple niște lucruri pentru ca să ne asigurăm că, de la intenție la faptă, există coerență. Una dintre precondițiile unei piețe funcționale este lichiditatea în piață. Ori, pentru a asigura lichiditate în piață, trebuie date niște semnale foarte clare, în așa fel încât producătorii să înceapă să vândă, iar furnizorii să poată să cumpere”, este de părere și Claudia Griech, director general E.ON Energie România.
Lichiditatea aduce semnale reale de preț, spun jucătorii din piață. Un rol important îl joacă și înmagazinarea gazelor, care permite echilibrarea cererii și ofertei. În acest an, România stă mai bine la capitolul stocare. Depozitele au fost umplute aproape de capacitatea totală a țării, de aproximativ 3,2 miliarde de metri cubi.
„Astăzi, având o iarnă normală, pot spune acum, cu luna noiembrie, cu luna decembrie și cu luna ianuarie, care a fost o lună foarte geroasă, că suntem cu un stoc de circa 1.660.000.000 de metri cubi de gaze, cu aproximativ 167 de milioane de metri cubi mai mult înmagazinați față de aceeași dată a anului trecut”, a declarat și Ion Sterian, director general Transgaz.
În paralel, continuă și marile investiții în explorarea și extracția gazelor naturale, care ar putea transforma România într-un lider regional.
„Din punctul de vedere al Romgaz, ne-am păstrat rolul de lider investițional în ultimii trei ani în piață. Am investit, în nouă luni, aproape 4 miliarde de lei, în principal în proiectul Neptun Deep, în foraj. Am legat șase noi sonde, iar la Caragele am forat două noi sonde de mare adâncime”, a afirmat și Răzvan Popescu, director general S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
Dezbaterile au avut loc la conferința RO 3.0 „CNN Energie și Sustenabilitate. Consolidare și Durabilitate 2026”.
Ştiri video recomandate
