Cele mai stringente probleme ale infrastructurii rutiere din România sunt analizate astăzi în cadrul conferinței „România, în sfârșit la drum. Infrastructura rutieră 2025: Provocări și oportunități.” La eveniment participă experți, investitori, decidenți politici și reprezentanți ai sectorului public și privat, în căutarea celor mai bune soluții pentru dezvoltarea rețelei de transport.
Anul 2025 se anunță unul de vârf în ceea ce privește finalizarea unor lucrări majore, însă obstacolele nu lipsesc. Constructorii reclamă birocrația excesivă și creșterea costurilor materialelor, în timp ce autoritățile atrag atenția asupra întârzierilor în execuție.
„E într-adevăr tema care probabil preocupă de 37 de ani pe fiecare dintre noi: când o să avem într-adevăr o țară ca afară și din punct de vedere al rețelei de drumuri și de autostrăzi? Vorbim, sigur, despre drumurile de mare viteză din România, dar și despre conectivitatea dintre comune și orașe. Drumurile județene și naționale, deși adesea uitate, sunt cele care au schimbat fața României în ultimele decenii. Vedem că se construiește mult. 2025 ar putea fi un an record în ceea ce privește finalizarea proiectelor, dar să nu uităm că vine și ghilotina: 2026 este momentul în care se încheie PNRR. Dacă nu reușim să îndeplinim toate obligațiile, s-ar putea să pierdem fonduri, iar asta ar putea lăsa multe șantiere în aer”, a avertizat jurnalistul Adrian Ursu, gazda conferinței.
El a subliniat necesitatea accelerării proceselor administrative pentru ca proiectele să fie finalizate la timp.
„Statul pare să fie propriul său obstacol. Avizele durează prea mult, constructorii și proiectanții se plâng de acest lucru. Pe de altă parte, beneficiarul, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, semnalează depășiri de termene. În acest timp, prețurile cresc, bugetele inițiale sunt depășite și totul devine un lanț de complicații”, a explicat Ursu.
Evenimentul își propune să aducă la aceeași masă companiile, instituțiile și decidenții pentru a găsi soluții concrete și a stabili direcțiile de dezvoltare pentru următorii ani.
„Așteptăm răspunsuri. Vrem să vedem cum va arăta harta României la sfârșitul lui 2025, cum va evolua infrastructura în următorii cinci ani și cât de aproape suntem de a fi, în sfârșit, conectați cu întreaga Europă”, a concluzionat jurnalistul la Antena 3 CNN.
