Ne așteaptă noi scumpiri până la finalul anului, spun managerii din economie care avertizează că prețurile vor continua să crească în comerț și servicii. Facturile uriașe la energie, gaze și carburanți împing tot mai multe afaceri la limită. Astfel, unii aplelează la concedieri, în timp ce alții închid de tot. În prima parte a anului am avut cel mai ridicat număr de dosare de insolvență din ultimii 8 ani, iar situația se înrăutățește.
Managerii din construcții, comerț și servicii avertizează că urmează un nou val de scumpiri în următoarele 3 luni. Jumătate dintre firme spun că nu mai au de ales și vor ridica prețurile pentru a putea supraviețui, în timp ce în construcții și în industria prelucrătoare se pregătesc concedieri. Unii antreprenori au ajuns la limită, iar numărul insolvențelor este în creștere şi a ajuns la aproape 5.000.
În construcții, situația este critică: numărul firmelor închise s-a dublat din cauza întârzierilor de plată de la stat.
„La sfârșitul lui august, firmele de construcții mai aveau de încasat circa 15 miliarde de lei pentru lucrări executate și neplătite. Peste aceste întârzieri la plată se suprapune, evident, ceea ce se discuta înainte: creșterea prețurilor la energie și la facturi”, a explicat Adriana Iftime, directorul Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
În agricultură, situația este și mai gravă, mai ales că ajutorele pentru fermieri sunt în întârziere.
„Cel mai grav este prețul carburanților, iar prețul energiei va fi și mai grav la iarnă, în cazul creșterii porcilor, când vor avea nevoie de gaze pentru încălzirea animalelor”, a spus Ionel Arion, președintele PRO AGRO.
Iar perspectivele nu arată deloc bine. Prețul gazelor pe piețele europene este triplu față de anul trecut, iar la energia electrică România plătește cel mai ridicat preț din Europa: peste 300 de euro pe MWh. Importăm masiv, mai ales că avem centrala nucleară oprită de 3 luni. Însă reprezentanții Ministerului Energiei vorbesc despre simple conjuncturi.
„S-a întâmplat ca, la noi, prețul să fie puțin mai mare. Prețurile la energia pe care o importăm sunt mari, dar sunt comparabile cu cele din restul Europei”, a spus Marius Poșa, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Cât despre taxe, nimeni din Guvern nu dă asigurări că nu vor crește anul viitor.
„Nu există dorința nimănui de a crește taxele și de a introduce impozite noi. Trebuie să ne încadrăm în liniile fiscal-bugetare despre care am vorbit și, când vom avea cifrele, vom ști mai bine”, a spus premierul Luca Niculescu.
Anul acesta s-au închis peste 114.000 de firme, arată datele de la IMM România.
În primele nouă luni din 2026 au fost deschise 5.364 de proceduri de insolvență. Este cel mai ridicat nivel al ultimilor trei ani, pentru aceeași perioadă. În 2024 au fost 5.119 proceduri, în 2025 - 4.698, iar anul acesta vorbim despre o creștere de 14 procente față de anul trecut. Cele mai afectate domenii sunt comerțul, construcțiile, transporturile, industria prelucrătoare și HoReCa.
Dar ce înseamnă, concret, insolvența? Înseamnă că o firmă nu mai are bani disponibili pentru a-și plăti la timp datoriile: către furnizori, bănci, angajați sau stat. Nu înseamnă automat faliment și nici închidere definitivă. Compania poate intra într-un plan de reorganizare și, în unele cazuri, își poate continua activitatea.
De ce au ajuns atât de multe firme în pragul insolvenței? Una dintre explicațiile importante este pachetul de austeritate adoptat de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Pentru stat, obiectivul a fost să strângă cureaua și să adune mai mulți bani la buget. Pentru antreprenorii mici și mijlocii, efectul a fost însă o presiune mai mare pe costuri, pe cash-flow și pe profit.
TVA-ul standard a crescut de la 19 la 21 la sută. Au crescut și accizele, iar combustibilul, transportul și aprovizionarea au devenit mai scumpe.Impozitul pe dividende a urcat de la 10 la 16 la sută. Antreprenorii au mai puțini bani de scos din firmă sau de reinvestit în afacere. A fost redus și plafonul pentru regimul microîntreprinderilor, la 100 de mii de euro. Firmele care depășesc acest prag trec la impozitul pe profit. La toate acestea se adaugă noile obligații fiscale și de digitalizare, precum e-Factura: mai multă conformare, mai mult timp și costuri administrative.
Totuși, insolvența poate produce un efect în lanț. Pentru angajați, poate însemna salarii întârziate, restructurări sau locuri de muncă pierdute. Pentru furnizori, înseamnă facturi neîncasate, bani care lipsesc apoi din propriile lor bugete. Pentru bănci, credite cu risc mai mare. Pentru stat, taxe și contribuții colectate mai greu.Iar pentru clienți, servicii mai puține, proiecte întârziate sau prețuri mai mari.
Așadar, o insolvență nu lovește doar firma care intră în dificultate. Poate afecta întregul lanț economic din jurul ei
