În multe țări europene, venitul din pensie este semnificativ mai mic decât cel obținut înainte de pensionare, ceea ce îngreunează menținerea nivelului de trai. Aproape unul din șase pensionari din UE este expus riscului de sărăcie, rata crescând de la 12% în 2013 la 15,5% în 2023.
Cum se compară pensiile cu veniturile din muncă înainte de pensionare în Europa? În ce țări pensionarii primesc cea mai mare și cea mai mică parte din venitul lor de la finalul carierei?
Indicatorul Aggregate Replacement Ratio al Eurostat evaluează cât de eficiente sunt sistemele de pensii în menținerea nivelului de trai al pensionarilor, notează Euronews.
Acest indicator compară pensia medie a persoanelor cu vârste între 65 și 74 de ani cu salariul mediu al celor cu vârste între 50 și 59 de ani, fără a lua în calcul alte beneficii sociale. Practic, arată cât de bine reușesc pensiile să înlocuiască veniturile din muncă și dacă pensionarii își pot menține nivelul de trai după retragerea din activitate.
În 2023, raportul de înlocuire a veniturilor în UE a fost de 58%. Asta înseamnă că o persoană care câștiga 100€ între 50 și 59 de ani ar primi 58€ din pensie între 65 și 74 de ani.
În UE, acest procent a variat considerabil:
- Cel mai ridicat a fost în Grecia (78%), urmată de Spania (77%) și Italia (75%). Portugalia a depășit și ea media UE, cu un raport de 61%.
- Cel mai scăzut a fost în Croația (35%), urmată de Lituania (36%) și Irlanda (39%), acestea fiind singurele trei țări din UE unde raportul scade sub 40%.
- În România, acest procent este de 48%, cu 10 la sută sub media europeană.
Dintre cele mai mari patru economii din UE, Germania a avut cel mai scăzut venit din pensie raportat la câștigurile din ultima parte a carierei, cu un procent de 49%. În schimb, Franța s-a situat puțin peste media UE, la 59%.
Pe de altă parte, Spania și Italia s-au numărat printre primele trei țări, cu un raport de peste 75%, ceea ce înseamnă că pensionarii din aceste țări beneficiază de venituri din pensie mai apropiate de cele obținute înainte de pensionare.
În 11 state membre ale UE, pensiile reprezintă mai puțin de 50% din venitul mediu al persoanelor aflate spre sfârșitul vieții active. Printre aceste țări se numără Germania (49%), Belgia (48%) și Danemarca (47%).
Bărbații au pensii mai mari
Raportul Aggregate Replacement Ratio variază și în funcție de gen. În UE, bărbații beneficiază, în medie, de 60% din veniturile de dinaintea pensionării, cu trei puncte procentuale mai mult decât femeile (57%).
„Deși diferențele dintre pensiile medii ale bărbaților și femeilor continuă să se reducă, decalajele rămase în ceea ce privește sărăcia la bătrânețe, cuantumul pensiei și gradul de acoperire al sistemului de pensii reflectă inegalități persistente”, se arată în același raport.
În o treime dintre statele membre ale UE, raportul de înlocuire a veniturilor a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbați. De exemplu, în Germania, pensiile au reprezentat 54% din veniturile din ultima parte a carierei pentru femei, comparativ cu 46% pentru bărbați.
Această tendință s-a observat și în Danemarca și Irlanda, unde femeile au avut un avantaj de 6 puncte procentuale față de bărbați.
Țările cele mai dezavantajoase pentru femeile la pensie
În schimb, Spania și Portugalia sunt printre cele mai dezavantajoase țări pentru femeile pensionare. În Spania, raportul de înlocuire a veniturilor a fost de doar 63% pentru femei, mult sub 83% pentru bărbați, ceea ce evidențiază un decalaj semnificativ. În România, acest raport este de 51%, cu un procent sub cel al bărbaților din țara noastră.
În mod similar, în Portugalia, femeile au avut un raport de 50%, comparativ cu 71% pentru bărbați, ceea ce înseamnă că pensionarele au primit cu 30% mai puțin decât pensionarii bărbați.
În Europa există diferențe semnificative între pensii. În 2021, cheltuiala medie brută lunară pentru pensie, per beneficiar, a variat de la 226 euro în Bulgaria la 2.575 euro în Luxemburg. Media UE a fost de 1.294 euro.
În termeni nominali, țările din Europa de Vest și Europa de Nord oferă cele mai mari pensii, în timp ce țările din Europa de Est și Europa de Sud-Est au cheltuieli mult mai mici pe persoană.
Diferențele se reduc când ajustăm pensiile la puterea de cumpărare
Dacă luăm în considerare standardul puterii de cumpărare (PPS), decalajul dintre țări se reduce. În acest caz, pensiile variază de la 437 de euro în Bulgaria la 1.681 de euro în Luxemburg. Iar în România, aceasta este de 382 de euro.
Acest indicator oferă o perspectivă mai corectă asupra nivelului de trai al pensionarilor, ținând cont de costul vieții din fiecare țară.
Chiar și după ajustarea pentru puterea de cumpărare, țările din Europa de Vest și de Nord continuă să aibă cele mai mari pensii, în timp ce Europa de Est și Balcanii raportează sume mai mici.
Un aspect notabil este că Elveția coboară semnificativ în clasament atunci când se ia în considerare PPS, în timp ce România și Turcia își îmbunătățesc poziția comparativ cu clasamentul bazat pe pensiile nominale.
