Împrumtul pe care România îl va contracta va merge în rezerva valutară BNR (banii de la FMI) şi la Ministerul de Finanţe, pentru ca cel din urmă să nu mai meargă pe piaţa interbancară când are nevoie. BNR va putea, astfel, să elibereze din rezervă. Acest lucru se va face în baza unui acord între BNR şi băncile comerciale, potrivit căruia băncile din România se angajează să nu scoată bani din ţară. Ar putea exista şi un acord între FMI şi băncile mamă, a spus preşedintele României, Traian Băsescu, invitat la Biz Bazar, realizată de Moise Guran..
Acordul cu FMI din 2009 nu va fi asemănător istoriei României cu Fondul Monetar Internaţional din anii 90. Vom utiliza banii de la fond doar dacă va fi nevoie, spune şeful statului. De miercuri, în România se află o delegaţie formată dintr-un reprezentant FMI pe post de expert şi din reprezentanţi ai Băncii Centrale Europene şi Comisiei Europene. FMI pune diagnosticul asupra stării economiei noastre, spune Traian Băsescu.
În ianuarie, eram convins că nu vom avea nevoie de un împrumut. Am dat un semnal pe 12 ianuarie. Nu neapărat legată de fond. Chiar după evaluările Ministerului de Finanţe, a declarat preşedintele. Pe 12 ianurie ştiam că vom avea nevoie de un împrumut, mărturiseşte şedul statului.
Motivele pentru care România apelează la împrumutul de la Uniunea Europeană
Luăm acest împrumut pentru a ne apăra de ceea ce e mai rău pe viitor, din cauza previziunilor negative legate de perioada următoare. Investiţiile străine directe s-au redus, cele finanţate de bugetul de stat nu s-au mai produs. Ianuarie şi februarie au fost luni de stopare a creditării. Băncile se feresc să dea credite în economie şi către persoanele fizice. Totuşi, nu sunt tocmai lipsite de bani, spune preşedintele. Se tem doar.
Ministerul de Finanţe a adunat tot ce au dat băncile în ianuarie şi februarie. Mai mult, România nu mai are rating de investiţii la două din trei agenţii.
Traian Băsescu spune că a discutat cu băncile în ceea ce priveşte dezgheţarea creditării. În plus, băncilor din România li s-au reînnoit liniile de finanţare de la băncile mamă din străinătate.
Şeful statului crede că şi străinii care au inevstit în economie au responsabilitate faţă de România. Sunt bani care au fost împrumutaţi de investitori şi trebuie rambursaţi. Dacă dezvoltarea României ar fi ţinut doar de bugetul de stat, am fi fost ca în anii '90, crede preşedintele.
Apelăm la acest împrumut pentru că "am mers prea departe" şi pentru că avem nevoie de o centură de siguranţă pentru că cei care au investit la noi au făcut-o cu bani împrumutaţi. Ei trebuie să cumpere aceşti bani cu lei sau pot să îi cumpere ca să îşi ramburseze creditele.
În acelaşi timp, România are nevoie şi de bani la buget, pentru a lăsa agenţilor economici care au inevstit la noi să aibă de unde să îşi ia valuta cu care să îşi restituie creditele. În trecut, "noi împrumutam bugetul de stat de pe piaţa internă. Acum, finanţăm deficitul", anunţă Traian Băsescu.
Mihai Tănăsescu, "un ministru de Finanţe excelent". Tăriceanu a risipit banii
Cel mai bun ministru de Finanţe al României a fost Mihai Tănăsescu, din timpul guvernării Adrian Năstase. A lăsat în an electoral un deficit de 1,53%, în 2004, când PSD voia să câştige alegerile, spune şeful statului. PIB-ul, pe atunci, era cam de 50 de miliarde euro. Acum avem un PIB în jur de 140 de miliarde euro şi un deficit de 5,3%, a declarat preşedintele.
Nu arunc vina pe guvernul Tăriceanu pentru criza economică, ci îl învinuiesc pentru că nu a utilizat raţional resursele.
În finalul emisiunii, preşedintele României le-a transmis un mesaj şi cetăţenilor, avertizându-i că ar trebui să se teamă de şomaj pe viitor. Cu atât mai mult cu cât, dacă nu se reuşeşte structurarea statului, "riscăm să ne afecteze groaznic criza".
Antena3.ro
