INTERVIU ASIGURARI Violeta Ciurel, presedinte & CEO AXA Life Insurance

de Adrian Mirsanu    |    27 Oct 2011   •   17:12
INTERVIU ASIGURARI Violeta Ciurel, presedinte & CEO AXA Life Insurance
 
Am inteles ca va propuneti sa ajungeti in urmatorii doi ani la o retea de 100 de locatii, iar acum sunteti la aproximativ 15 locatii..
In momentul de fata in total avem 42 de sedii care includ si agentiile vechi ale companiei, iar din cele noi pana la sfarsitul anului vom avea 25. In cele doua luni si jumatate pana la sfarsitul anului vom ajunge pe structura noua de model de business la 25, urmand ca in urmatorii doi ani sa ajungem la cele 100 in structura si modelul nou de business.
 
Aveti un target legat si de 2012? Cate locatii vor fi deschise anul viitor?
Da. Vom mai deschide inca 30 – 35 de locatii, iar diferenta in 2013 pana la 100 de unitati.
 
Cand spuneti ca este vorba de agentii pe model nou asta inseamna ca mai aveti si agentii operate pe sistemul vechi?
Model nou inseamna model nou de business, nu este vorba doar de modul in care arata locatia. Caracteristicile inovatoare ale acestui model nou in piata romaneasca sunt urmatoarele: in primul rand, am deviat de la modelul standard de agentii si de structura de vanzari care s-a practicat in piata deoarece se observa si in Romania si in Europa Centrala si de Est ca modelul clasic cu mai multe nivele de management este tot mai dificil de coordonat in conditiile in care pietele din aceste zone au evoluat destul de rapid. Agentia clasica este pe model de “back-office”, adica agentii isi desfasoara activitatea de administrare a portofoliului, telefoane la clienti si prospecti, training. Noi am optat pentru un model in care agentiile sunt mai mici, cu pana la 20 de consultanti si am eliminat un nivel de management. Agentiile sunt conduse de office manageri (directori de agentii mai mici) si sunt mult mai flexibile. Conceputul nostru este “front office”, clientul este binevenit in agentie, exista un spatiu bine delimitat destinat clientului – asa zisul “client corner”, in care pot fi purtate discutiile cu consultantii de asigurari. De aceea, un alt element distinctiv al modelului este legat de pozitionarea , si anume stradal, contribuind in mod semnificativ la impunerea brand-ului AXA pe piata romaneasca.
Consultantii din cadrul agentiei au diverse roluri si sunt parte din echipe mai mici de patru – cinci – sase persoane, in care fiecare are un rol aparte, sistemul de remunerare stimuleaza munca in echipa in asa fel incat interesul fiecarui membru al acesteia este sa-i ajute pe ceilalti, astfel incat la nivel de echipa sa obtina performanta; obiectivele de vanzari sunt diferite in functie de rol si la nivel de echipa. Sigur ca se doreste ca toti consultantii indiferent de rol, sa fie cat mai productivi din punct de vedere al numarului de polite vandute si al primei brute anualizate pe contract. In cadrul acestui model, office managerul are mai mult timp sa aloce fiecarei echipe si persoane din cadrul echipei. El presupune mai multa flexibilitate si in perspectiva, in ideea in care vom diversifica gama de produse si cu alte produse financiare decat cele strict de asigurari de viata si de sanatate pe care le oferim acum. Dorim sa creem specialisti in anumite tipuri de produse si care sa ajute pe ceilalti colegi in oferta, in discutiile cu clientii. Sistemul de remunerare se pliaza pe acest model de business, diferit fata de modelul clasic de remunerare din agentiile mari de care vorbeam anterior.
Asadar, acest model este avangardist pentru piata romaneasca, ne asumam riscurile care vin cu orice inovatie si idée noua, dar suntem absolut convinsi ca va functiona.
 
Ca o paranteza la ce spuneati, modelul deja functioneaza? Daca e sa ne uitam la harta operatiunilor AXA in regiune, in Ungaria, in alte piete, deja functioneaza?
Nu. Noi suntem primii care introducem in regiune acest model care a fost testat pana acum numai pe pietele mature. Suntem chiar pionieri in zona Europei Centrale si de Est in AXA.
 
Putem sa insistam un pic pe aceste diferente? Cum sunt platiti in sistemul clasic si cum sunt platiti in sistemul nou?
Nu stiu daca este relevant. Ca structura v-am spus in sistemul nostru se pune accent pe munca in echipa si pe obiective de vanzari la nivel de echipa fata de modelul standard in care se pune accent preponderent pe performanta individuala.
 
Diferenta este ca se incaseaza bonusuri la nivel de echipa…
In vanzari, intotdeauna exista bonusuri in cadrul sistemului de remunerare care se bazeaza pe nivelurile de performanta. Avem si in cadrul echipelor mai mici un sistem de bonusare, care tine seama de performanta echipei pentru rolurile ce depasesc nivelul de consultant simplu, respectiv pentru specialisti, profesionisti si mentori (acestea sunt rolurile la nivel de echipa). Foarte importanta este posibilitatea de a avansa in cariera de vanzari – in acest model cariera care are mult mai multe conotatii calitative in timp ce in varianta standard performanta este mai mult legata strict de vanzari. In acelasi timp, as vrea sa spun ca fiecare dintre cele doua sisteme poate functiona foarte bine daca este coordonat foarte bine; nu vreau sa se inteleaga ca alegerea noastra sau afirmatiile mele ar detrona modelul clasic. Dimpotriva, ambele pot aduce performante la fel de bune business-urilor individuale!
 
Cand spuneti de performante individuale, exista niste tinte minime de vanzari…
Da, sigur, intotdeauna exista, altfel cum ne-am putea numi o companie comerciala?!
 
 
Cat va asteptati sa ajunga programul de investitii pentru a ajunge la 100 de locatii?
Nu va pot da cifre, desigur ca avem un buget, dar se va investi cat va fi necesar. Deschiderea unei asemenea locatii prespune investitii semnificative. Preturile difera; unele au necesitat reparatii mai mari si de aceea incercam sa gasim spatii care nu necesita modificari deosebite, deci costurile amenajarii sa fie mai reduse.
 
Sunt excluse orice fel de achizitii ale AXA pe piata de asigurari?
Nu, nu sunt excluse. Dar nu exista nimic cert, nimic pe masa. Vad ca in piata se vehiculeaza tot felul de zvonuri privind achizitii noi in Romania; ar fi foarte interesant sa port o discutie cu persoanele respective. Mi se par afirmatii iresponsabile si lipsite de temei. AXA este interesata sa achizitioneze in continuare daca este ceva interesant si pe segmentul de viata si pe segmentul de non life, deoarece in perspectiva doreste sa fie un jucator mare pe piata romaneasca pe toate componentele de business, de asigurari si poate in perspectiva si altele. Dar nu exista un deadline si toti cei care sunt in business stiu ca o astfel de decizie se ia dupa multe criterii.
 
Totusi, ati vorbit de un deadline, pe asigurari de viata, de atingerea unei pozitii pe termen mediu…
Este vorba numai despre ce putem face prin cresterea business-ului acestei companii prin crestere si dezvoltare organica.
 
Ce rezultate are AXA Life Insurance?
Pana in prezent, pe noua luni suntem cu realizarile la nivelul planului. A fost un an greu din mai multe puncte de vedere. In primul rand, am facut o restructurare masiva a companiei, reorganizare, revizuirea tuturor produselor, lansare de produse noi, extinderea retelei de vanzari, canale de distributie, revizuirea operationala, implementare a unor noi procese si proceduri si evident, integrarea in structurile si standardele companiei mama. A fost un proces foarte laborios, nu foarte usor, dar pe care l-am cam terminat si, zic eu, cu succes. In acelasi timp, am restructurat toata forta de vanzari, am pornit la construirea unei noi forte de vanzari pe criteriile pe care le-am dorit: profesionalism investitie in oameni, training, retea, brand, produse, model de business.
 
Cat timp a luat acest proces?
Am inceput anul trecut in septembrie cand compania preluata a devenit AXA. Lansarea in vanzare a produsului nou a fost facuta in luna mai odata cu campania de branding; suntem in faza finala a restructurarii , dar in spatele acesteia am pornit un program sustinut de training pentru colegii din back –office si din vanzari, am pornit si avem in derulare multe proiecte interdepartamentale care sustin cresterea businessului.
 
Achizitia Omniasig Life si procesul de restructurare post achizitie. Din punct de vedere al costurilor sunt comparabile cele doua?
Restructurarea n-a fost costisitoare sub aspect financiar, dar a necesitat foarte multa energie a tuturor colegilor, timp, dedicare si rabdare!...
 
Dar campania de promovare nu a fost si ea parte a unui proces de repozitionare in piata, de rebranding chiar pana la un anumit nivel?
Nu este vorba de rebranding, ci doar de branding. Am pornit cu totul nou, nu cred ca mai are rost sa discutam de ce a fost, ci de ce este si ce dorim da fie. Vechiul nume al companiei a disparut odata cu vanzarea ei, nu a fost inlocuit cu nimic, asa incat acum am creat compania AXA Asigurari.
 
Totusi, este un brownfield…
Nu, este un greenfield prin tot ce avem de coordonat si de dezvoltat este model de greenfield, deci de start up. Compania cumparata a fost mica, pentru a o creste sunt necesare investitii si pornind de la un nivel redus al activitatii, o tratam ca pe un greenfield.
 
De ce a fost nevoie ca AXA sa cumpere o companie mica atunci cand a intrat pe piata?
Intrarea AXA pe piata prin achizitie si integrare face parte din politica AXA care prefera a acest model celui de a porni o companie de la zero.
 
Cand cumperi ceva existent si dezvolti pe structura aceea un business, acesta nu este un brownfield?
Nu. Sunt necesare investitii mari in continuare si in anii viitori, sume mari pentru a sustine dezvoltarea si cresterea. De aceea, cred ca este mai degraba un greenfield.
 
Cat a investit AXA pana acum de cand a intra pe piata, cu tot cu achizitia Omniasig Life?
Investitia AXA pana in prezent in Romania a depasit 20 milioane. euro.
 
Cine face parte din top managementul AXA Life Insurance?
Board-ul companiei este format din Violeta Ciurel, Presedinte Managing board si CEO, David dos Reis – Vice-Presedinte Managing board si CFO, respectiv Dan Buta – Membru Managing Board si Director Distributie.
 
AXA Life Insurance este o companie care inregistreaza profit?
Nu, deocamdata este pe pierdere financiara pentru simplul motiv pe care l-am mentionat anterior, respectiv investitia foarte mare, care va continua si in anii urmatori.
 
Cand estimati ca AXA va trece pe profit in Romania?
In mod normal, un greenfield la nivel mediu in asigurari de viata devine profitabil in aproximativ sapte ani. Si in cazul companiei noastre, avand in vedere investitiile si puterea de crestere a companiei, ne vom incadra in trendul industriei de profil.
 
In ultimii ani, chiar dinainte de criza, de industria asigurarilor s-a lipit eticheta de industrie pe pierderi. De ce credeti ca s-a intamplat lucrul asta?
Ceea ce spuneati de pierderi in industrie, in general, s-a datorat asigurarilor generale, nu asigurarilor de viata. Pentru ca este o competitie nesanatoasa in piata romaneasca, in care se merge pe concurenta prin pret. Sunt companii care vin cu preturi foarte scazute, care nici nu reusesc sa acopere pretul riscului si din cauza asta sunt generate pierderi in piata pentru ca este o competitie nesanatoasa si care nu poate fi considerata sustenabila. Eu nu inteleg si credeti-ma ca stiu businessul asta: eu nu inteleg cum este posibil sa te uiti numai dupa cota de piata fara sa te uiti la profitabilitatea companiei. Eu nu inteleg. Ma depaseste acest aspect.
Cota de piata poti sa obtii usor pierzand bani foarte multi ceea ce se intampla in piata. Dar normal ar fi sa obtii cota de piata ca o consecinta a unui business serios facut. Din pacate in piata romaneasca din nu stiu ce motive, lucrurile acestea nu se intampla intr-un mod logic.
 
Ce sugestii concrete aveti pentru noul sef de la CSA (Comisia de Supraveghere a Asigurarilor)? 
As avea cateva sugestii punctuale de facut :
 
·         adoptarea unui set de masuri adecvate care sa asigure o dezvoltare sustenabila a intregului sector al asigurarilor, dezvoltare reflectata in cresterea gradului de penetrare a asigurarilor si a primelor de asigurare ce revin pe locuitor;
·         Cresterea reputatiei industriei in piata, nu numai prin actiunui de comunicare intense, dar si prin adoptarea unor masuri reale care sa creasca nivelul standardelor in piata, standarde care sa fie respectat de fiecare operator din piata;
·         Accentuarea gradului de strictete in aplicarea reglementarilor in vigoare in vederea crearii unei discipline in piata, a unui mediu concurential sanatos, precum si a unor practici de concurenta loiala;
·         Pregatirea pietei pentru implementarea Solvency II si crearea noilor reglementari de supraveghere si control a pietei, imbunatatirea reglementarilor privind politicile legate de protectia si educarea consumatorilor;
·         Cresterea nivelului de profesionalism a tuturor operatorilor din piata asigurarilor, inclusiv a intermediarilor din aceasta industrie;
·         Dezvoltarea cooperarii cu celelalte organisme de supraveghere ale pietei financiare din Romania, precum si cu cele din Europa, in mod deosebit cu EIOPA (European Insurance and Occupational Pensions Authority); cresterea colaborarii cu operatorii care actioneaza pe piata de asigurari din Romania.
 
 
Ce trebuie facut pentru ca piata de asigurari sa recupereze decalajul fata de regiune?
Recuperarea decalajului fata de regiune trebuie privit ca un obiectiv pe termen lung, cu atat mai mult cu cat atingerea acestuia nu este datorata exclusiv initiativelor si suportului CSA. Nivelul de trai al populatiei si gradul de crestere economica, alaturi de cresterea nivelului educatiei financiare sunt factori care vor determina si in viitor ritmul in care acest decalaj ar putea fi recuperat. Deductibilitatea fiscala a primelor platite pentru politele de asigurare de viata, acordarea de facilitati fiscale reale care sa stimuleze asigurarile de viata - asa cum ofera majoritatea tarilor dezvoltate din regiune - ar duce desigur la o crestere mult mai rapida a acestui sector, economia tarii beneficiind in acelasi timp de investitii suplimentare, estimate la peste 900 mil. euro pana in 2015.
 
Ce ar trebui sa faca CSA mai concret in zona aceasta?
Cred ca raspunsul la intrebarea anterioara acopera si raspunsul la aceasta. Cel mai potrivit ar fi sa se aloce timp pentru evaluarea fiecarei companii si a modului de operare in piata, la asigurarea nivelului de solvabilitate, la modul in care se stabilesc preturile produselor pe care le ofera, la sistemele informatice si operationale nu in ultimul rand la daune si plata lor, respectarea legalitatii sub toate aspectele si la relatiile cu clientii. Organismul de supraveghere din orice tara are doua roluri principale: de a proteja clientii si de a asigura stabilitatea financiara in domeniul respectiv.
Ar trebui sustinuta dezvoltarea sectorului de asigurari si prin diverse actiuni de lobby la ministerul finantelor pentru stimulente fiscale, in special pentru asigurarile de viata si cele cu componenta de economisire pentru pensii, pentru cele de sanatate.
Ridicarea nivelului profesional in piata este foarte importanta. Deja s-a facut un pas mare prin implementarea normelor privind certificarea profesionala a intermediarilor din asigurari. Noua ne este mai greu in recrutarea agentilor, dar in esenta este o masura foarte buna. Promovarea unor programe de educatie financiara la nivelul pietei este de asemenea foarte importanta in actualul context. Ce as considera esential ar fi o comunicare continua cu piata asigurarilor, cu companiile de asigurari. Nu pot sa spun ca nu a fost in trecut, dar sigur ca este un element foarte important de progres – comunicare deschisa, transparenta, permanenta.
 
Ce propunere concreta aveti pentru Ministerul de finante cand vorbiti de stimulente fiscale?
De exemplu, sa existe o suma echivalenta cu un salariu mediu pe economie sau doua salarii care sa fie deductibile din veniturile anuale daca se plateste pentru o asigurare de viata sau asigurare de viata cu componenta de economisire pentru pensie. O suma mai mare pentru asigurarile de sanatate. Acest demers ar ajuta statul pe termen lung, dar si populatia. Consider ca este esential, daca ne uitam ce se intampla si cu sistemul de pensii de stat si cu cel de sanatate.
 
Exista aceasta deductibilitate in alte tari?
Da, in majoritatea tarilor europene exista, dar forma deductibilitatii, nivelul si modul de taxare sunt diferite. Spre exemplu, in Olanda sau Marea Britanie deductibilitatea are diverse paliere cand sunt platite de angajator si cand sunt platite de individ. In Romania, la asigurarile de santate deductibilitatea anuala de 250 de euro daca este platita de angajator si de 400 de euro pentru pensiile pilonul III (pensiile private facultative – n.r.) sunt pasi importanti, dar nivelurile ar trebui revizuite, in sensul cresterii lor, pentru ca ar stimula dezvoltarea sectorului; asigurarile trebuie privite intr-un context mai larg nu doar prin activitatea de preluare de risc de catre asigurator, dar si prin prisma faptului ca banii care se incaseaza din primele de asigurare sunt investiti in proiecte pe termen lung, infrastructura s.a.m.d., creind un efect agregat asupra economiei. Sectorul asigurarilor este reprezinta o componenta foarte importanta a dezvoltarii economice oricarei tari respective. Puterea economica si politica a unei tari sta foarte mult in sectorul bancar, asigurari si pensii, deci in sistemul financiar.
Romania este o piata subasigurata profund, existand oportunitati si posibilitati de crestere, dar cresterea este in mare masura conditionata si de sprijinul statului.
 
Cum sta Romania fata de alte tari din regiune si din Europa la cei mai importanti parametri ai pietei de asigurari de viata?
Se folosesc anumiti indicatori care reflecta importanta asigurarilor in economie si, mai ales, nivelul de dezvoltare al acestui sector, si anume: gradul de penetrare a asigurarilor, densitatea asigurarilor, investitiile in economie, forta de munca in asigurari. Astfel, penetrarea asigurarilor (exprimata ca raport intre primele subscrise si Produsul Intern Brut) este de circa 1,8%, mentinandu-se la un nivel apropiat de cel inregistrat in ultimii trei ani anteriori. In tarile Uniunii Europene, media se situeaza in jurul a 7%, respectiv 8% pentru tarile Europei de Vest. Privind tarile din Europa Centrala si de Est, media este de 2,8% ceea ce arata ca Romania este inca in urma, este o piata subasigurata, dar cu reale oportunitati de dezvoltare in continuare. In Romania, pe cele doua clase mari de asigurari, gradul de penetrare pentru asigurari non – viata a fost de 1,47%, respectiv de 0,33% pentru asigurarile de viata.
Densitatea asigurarilor, adica volumul primelor brute subscrise raportate la numarul populatiei, a fost de 413,3 lei per locuitor, ceea ce inseamna circa 100 de euro per locuitor comparativ cu media tarilor Uniunii Europene, de circa 1.350 euro per locuitor, respectiv 2.110 euro in tarile Europei de Vest si 204 euro in tarile Europei Centrale si de Est. Aceste date trebuie privite in contextul veniturilor medii ale populatiei Romaniei, deoarece nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor in UE si in Romania sunt foarte diferite. Se observa diferentele foarte mari intre tara noastra si UE si sub aspectul ponderii celor doua clase de asigurari in total prime incasate. Daca in UE, asigurarile de viata reprezinta circa 60% din totalul primelor de asigurare in Romania ele reprezinta sub 20%. Motivele sunt legate in mare masura de lipsa sau insuficienta stimulentelor fiscale, lipsa de resurse financiare de intelegere a nevoii de asigurare si a traditiei privind asigurarile de viata la care se adauga motivele specific legate de impactul crizei economice in Romania, si anume, reducerea creditarii, scaderea nivelurilor veniturilor si incertitudinea privind siguranta financiara, cresterea somajului, pierderi provenite din asigurarile cu componenta investitionala si chiar reducerea increderii in produsele de asigurare de viata. Din calcule si datele statistice rezulta ca, in medie, in Romania, sub 3% din veniturile nete personale sunt cheltuite pentru asigurari, in timp ce in tarile din vestul Uniunii Europene aceasta cota depaseste in medie 7%.
 
Dintr-o fotografie, cum arata piata din punct de vedere al problemelor, al potentialului de crestere acum cand conduceti AXA si cum arata cand conduceati ING Asigurari de Viata?
Cand am inceput in ING, in 1997, nu exista practic piata de asigurari de viata. Singura companie care practica asigurari de viata era Asirom, dar intr-o forma diferita de ceea ce avea sa urmeze. Practic, ING a fost prima companie care a pornit-o pe un teren aproape virgin. Era tot perioada de criza ca si acum, criza in Romania, nu era una europeana sau globala, pentru ca erau restructurari de companii, se inchideau companiile de stat neprofitabile, multa lume ramanea fara serviciu, inflatia era foarte mare, ceea ce crea probleme nu numai pentru bugetele de familie, dar si pentru asigurarile de viata prin faptul ca suma primelor era supusa devalorizarii la scurt timp odata cu cresterea ratei inflatiei. ING a fost prima companie cu care am putut sa cream standarde in piata privind produse noi, necunoscute in piata romaneasca, privind calitatea, privind consultanta financiara, am creat noi profesii – cea de consultant de asigurari,   am inceput un proces amplu de educare a pietei si am creat o cultura a asigurarilor de viata. Sigur, a fost un proces dificil, dar solid, si ale carui rezultate sunt vizibile si profunde.
Tot subasigurata cronic era piata si atunci, dominata de asigurarile generale, mai exact cele auto si de raspundere civila; asigurarile de viata erau un concept total nou in Romania, a fost o perioada foarte frumoasa, de constructie a unei companii si de incepere a constructiei unei piete, probabil cea mai frumoasa perioada pe care poti sa o traiesti intr-un business. Sa incepi ceva nou intr-o piata inexistenta intr-un mod foarte temeinic si profesional este senzational; de aceea rezultatele si evolutia ING au aratat ca lucrurile au fost bine facute inca de la bun inceput.
Acum, dupa 14 ani, ce diferente sunt? Piata este tot subasigurata ca o asemanare, target marketul pentru asigurari de viata nu a crescut foarte mult si, practice, toate companiile care activeaza in acest domeniu cauta clienti intr-un segment relativ redus comparativ cu populatia intregii tari. 
Pentru ca este un segment destul de limitat intr-o piata considerata mare de peste 21 de milioane de locuitori, concurenta este foarte mare. Atunci nu exista o concurenta, acum exista si inca una foarte mare. Educatia, nivelul de intelegere al conceptului a evoluat in piata ceea ce este un aspect foarte bun.
Din pacate, unul dintre lucrurile care ma intristeaza este faptul ca in piata exista un nivel discutabil privind etica de business.
Un lucru bun este ca s-a diversificat oferta de produse, s-au extins retelele de distributie, in continuare ramane predominant canalul de distributie prin agenti, consultanti de asigurare. Brokerii pentru retail nu reprezinta prea mult din piata. In schimb, capata dezvoltare si a avut o evolutie frumoasa bancassurance-ul, respectiv – distributia prin banci, care a fost foarte mult determinata de dezvoltarea creditului.
Exista in continuare loc in piata pentru oricate companii, dar depinde foarte mult si de ce se intampla la nivel economic. In momentul de fata, criza mai mult are un impact psihologic pentru ca noi comparativ cu alte tari stam mult mai bine la toti indicatorii macroeconomici, inclusiv la crestere economica, rata somajului, inflatie.
Oamenii se gandesc mult mai mult inainte de a-si asuma obligatii financiare pe termen lung.
Un efect pozitiv al crizei este faptul ca oamenii au inceput sa isi dramuiasca altfel veniturile si sa nu se mai extinda in imprumuturi foarte mari, nelimitate chiar, numai de dragul consumului. In vest, poate nu in toate tarile, dar mai ales in tarile nordice, oamenii care isi primesc salariul stiu cat trebuie sa puna deoparte si ce ramane se gandesc sa cheltuiasca. In Romania este invers, vedem ce cheltuim si daca mai ramane ceva din salariu punem deoparte. Cred ca ar fi bine ca si la noi mentalitatea sa se mai schimbe in aceasta directie.
 
Criza are per ansamblu un efect pozitiv sau negativ asupra pietei asigurarilor de viata?
Cum spuneam, cred ca este mai mult psihologic decat realitate. Toate stirile despre ce se intampla in Europa, in lume cu principalele valute, in special cu euro, oamenii sunt intr-o faza de asteptare, este o atitudine generala, nu numai in Romania.
Privind piata romaneasca a asigurarilor, se vede ca a inceput o perioada de achizitii si fuziuni. Piata va mai creste, dar cresterea va fi foarte scazuta, mai mult pe asigurari de viata – probabil in jurul a 3%, iar pe segmentul asigurarilor generale estimez in cel mai bun caz o stagnare.
Un lucru important pe care vreau sa il mentionez este faptul ca la asigurarile de viata, cresterea primelor nu este neaparat un indiciu al cresterii pietei. Primele vin din vanzarile noi si din portofoliul existent; dupa o scadere dramatica in 2009 si chiar si in 2010, determinate de rezilieri de contracte din cauza veniturilor reduse ale clientilor sau reorientarii prioritatilor financiare, din cauza performantei fondurilor unit linked, unde riscul de investitie este al clientului, sigur ca ne asteptam ca piata sa inceapa sa creasca. Asadar, consider ca ar fi corect sa spunem ca nu este chiar o crestere reala, ci mai degraba este o revenire. Evident, depinde si cu ce an comparam. La asigurarile de viata nu exista date statistice si nu se publica informatii pentru a putea vedea cat a crescut in termeni de new business (polite noi – n.r.) pentru ca daca primele incasate provin din primele din trecut inseamna ca nu este neaparat o crestere, ci este o mentinere din politele anterioare, cu ajustari la inflatie, cu cresteri la performantele fondurilor unit linked, asadar, nu este neaparat o crestere reala.
 
In afara de achizitii, la ce alte miscari sau trenduri va asteptati sa vedeti in continuare pe piata asigurarilor? Credeti ca piata este transata la varf in acest moment intre cele trei grupuri straine – Groupama, VIG si Allianz?
Piata este destul de clar impartita in momentul de fata. Cred ca mai degraba unii jucatori mici vor mai disparea, fie vor deveni insolvabili, fie vor fi preluati sau vor fuziona. Pe segmentul asigurarilor de viata, piata este destul de clar impartita pana la acest moment, dar sunt posibile si aici unele modificari de pozitii, de cote de piata. Si noi ne dorim sa crestem cat se poate de mult.
 
Ce masuri ar trebui sa ia statul pentru a creste nivelul investitiilor straine directe in economie? Sau daca sunt lucruri care se intampla indiferent de ce ar face statul? Ce probleme de mediu de business ar trebui sa rezolve statul?
Stabilitatea legislatiei este foarte importanta pentru atragerea de investitori straini, aceasta fiind una dintre conditiile esentiale in decizia de investire. Guvernul trebuie sa creeze un mediu in care investitorii sa aiba incredere, iar aceasta vine din stabilitate! Programe solide la nivel economic, de dezvoltare, de incurajare a investitiilor straine, in special pe partea de fiscalitate si licentiere, de autorizatii, stimularea pentru angajarea fortei de munca.
 
Pe ce trebuie sa se concentreze statul pentru a avea crestere economica?
Dezvoltarea infrastructurii este o conditie foarte importanta pentru orice domeniu. Este greu de inteles cum dupa 20 de ani nu avem autostrazi.
Si cred ca trebuie sa fie aceeasi unitate de masura pentru toata lumea in tara asta, sa nu exista exceptii, sa nu existe motive de a nu se a aplica, sa fie o democratie reala. Democratia inseamna in primul rand disciplina, nu inseamna haos; inseamna respectarea legii si aplicarea ei in acelasi fel, nediferentiat si nediscriminatoriu, la fel pentru toti!
 
 
CV Violeta Ciurel
 
·         Presedinte & CEO AXA Life Insurance (incepand din septembrie 2010)
·         A lucrat 13 ani pentru grupul ING (1997 – 2010), respectiv:
-       Regional CEO Business Development and Greenfielss Insurance Central Europe in cadrul grupului ING (mai 2008 – august 2010)
-       General Manager European and International Affairs in cadrul grupului ING (iulie 2006 – august 2008)
-      General Manager Global Retirement Services in grupul ING (octombrie 2004 – iunie 2006)
-      CEO (director general) la ING Asigurari de Viata (ianuarie 2000 – octombrie 2004)
-      Marketing and Insurance Director Operations Director ING Asigurari de Viata (august – decembrie 1999)
-       Marketing and Training Sales Force Director ING Asigurari de Viata (martie 1997 – iulie 1999)
·         Secretar general al Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) 1995 – 1997, presedinte in 2004
·         Profesor la Facultatea de Relatii Economice Internationale, diferite pozitii in cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti (1984 – 2010)
·        Doctor in economie (1992)
·         Studii ASE (1997 – 1981), Harvard Business School (1995), Durham Business School si Reading University (Marea Britanie), ING Business School (Olanda), LIMRA Leadership Institute, Global Leadership Institute INSEAD
 
 
 
AXA in Romania
·         A fost printre ofertantii pentru achizitia Asiban in 2008
·         A intrat pe piata in 2010 prin achizitia Omniasig Life de la Vienna Insurance Group (Austria)
·         Investitia in Romania a ajuns pana acum cu tot cu achizitie la 20 mil. euro
·         Top management AXA Asigurari: Violeta Ciurel (Presedinte & CEO), David dos Reis (Vice-Presedinte Managing Board si CFO), Dan Buta (Membru Managing Board si Director Distributie)
·         Strategie de atac: introducerea pe piata a unui nou model de business, cu locatii stradale de tip “front office” comparativ cu modelul clasic de “back office”, echipe de consultanti mai mici per locatie, concentrarea pe performantele la nivel de echipa fata de standardul actual din piata, unde focusul este pe performantele individuale
·        
Obiective: extindere retea pana la 100 de locatii in urmatorii doi ani (din care 25 in 2011, 30 – 35 in 2012, 40 – 45 in 2013), atingerea unei pozitii de top pe piata prin crestere organica, nu sunt excluse achizitii



x close