x close

Ce model de creştere economică va salva Grecia? Vezi de unde vor veni 55 mld. Euro şi 520.000 de joburi noi sau viitorul “croit” de McKinsey

de Adrian Mirsanu    |    07 Sep 2011   •   22:21
Ce model de creştere economică va salva Grecia? Vezi de unde vor veni 55 mld. Euro şi 520.000 de joburi noi sau viitorul “croit” de McKinsey 356 Foto: Intact Images

Economia Greciei, tara cu cel mai slab rating din lume, ar putea sa obtina un plus de 55 mld. Euro in termenii Produsului Interb Brut in urmatorii zece ani, perioada in care locurile de munca noi create ar ajunge la 520.000 daca va miza in modelul sau de crestere economica pe cinci sectoare strategice sip e dezvoltarea altor opt segmente de piata, afirma expertii McKinsey intr-un studiu privind definirea noului model de crestere si de strategie al statului elen.

McKinsey este cea mai mare firma de consultanta de strategie din lume, iar studiul sau “Greece 10 Years Ahead” (Grecia 10 ani de acum inainte – n.r.) de 64 de pagini cuprinde o analiza detaliata a evolutiei economiei si propune peste 100 de masuri concrete prin care Grecia sa isi salveze economia, prabusita sub povara datoriilor. Studiul, sustinut de reprezentantii patronatului grec, a fost inaintat Guvernului si opozitiei din Parlamentul de la Atena.

“Pana la izbucnirea crizei economice actuale, Grecia a fost de fapt un campion. In fapt, a depasit cea mai mare parte a natiunilor din Europa si chiar SUA, in special dupa ce Grecia a trecut la euro in 2002. Dars-a demonstrate ca aproapte toata acea crestere a fost rezultatul cheltuielilor de consum si guvernamentale, alimentate de un cost scazut al creditarii”, noteaza raportul McKinsey, care adauga ca in 2009 economia Greciei s-a prabusit cand era clar ca deficitul fiscal depasea 15% din Produsul Intern Brut.

Datele McKinsey indica faptul ca procentul de crestere cumulata a Produsului Intern Brut atribuit consumului final, care insumeaza consumul public cu cel privat, era in anii 2000 – 2008 la 97% in cazul Greciei fata de 79% media Uniunii Europene. De asemenea, o contributie slaba in cresterea economiei elene comparativ cu alte state din Europa au avut-o in aceeasi perioada exporturile si investitiile.

Noul “model de crestere nationala” cum este numit de expertii McKinsey trebuie sa se bazeze pe o crestere puternica a exporturilor in sectoarele in care Grecia este competitiva, pe o crestere a nivelului investitiilor straine directe si a celor facute cu capital local, crearea unei noi culture a muncii si a fiscalitatii pentru a reduce puternic evaziunea si, mai ales, reformarea sectorului public.

In opinia McKinsey, dependenta economiei de consum trebuie redusa in deceniul urmator pana la un nivel de 75 – 80%, iar ponderea investitiilor ar trebui sa creasca de la 14,5% la 20 – 23%, adica la valori comparabile cu alte state din Europa de Sud, precum Italia sau Spania. De asemenea, productivitatea per angajat ar trebui sa creasca puternic.

Pe sectoare, un plus de 49 mld. Euro care in termeni de PIB s-ar transforma intr-o valoare cu 55 m,ld. Euro mai mare poate fi obtinuta astfel: o crestere a incasarilor din turism de la 27 la 45 mld. Euro in perioada 2010 – 2021, sectorul de energie ar contribui cu o evolutie de la 13 la 22 mld. Euro, industria alimentara ar veni si ea cu un plus de 6 mld. Euro in urmatorul deceniu, un salt in agricultura de la 8 la 13 mld. Euro, iar in retail de la 20 la 24 mld. Euro. Banii obtinuti din dezvoltarea puternica a unor sectoare numite emergente ar aduce inca un plus de 7 mld. Euro.

Din setul de masuri concrete propuse de expertii McKinsey se afla constituirea Unitatii de Dezvoltare Economica si Reforma ca institutie in subordinea directa a Primului ministru, care sa faciliteze implementarea si monitorizarea reformelor, simplificarea procesului de emitere de licente, formarea unei unitati centralizate de IT, care sa gestioneze intreaga infrastructura informatica operate de diferite entitati ale statului.

De asemenea, pe lista de prioritati se afla si masuri care vizeaza piata muncii, una dintre cele mai putin productive din Europa, unde sunt recomandari pentru intarirea rolului privind munca part time atat in sectorul public, cat si in cel de stat. Alte masuri vizeaza combaterea evaziunii fiscale.

Consultantii McKinsey au ales dintre 20 de sectoare economice un numar de opt, pe care le considera “emerging” si care pot juca un rol foarte important in construirea noului model de crestere economica al Greciei: productia de medicamente generice, acvacultura, turism medical, dezvoltarea unui centru regional de transporturi cargo, gestionarea deseurilor, seviciile de ingrijire a varstnicilor, sectorul industriei alimentare si dezvoltarea de programe de educatie.

Turismul, cu o pondere de 15% in economia Greciei, pierde insa in competitie directa cu destinatii precum Italia, Spania sau Turcia. Un turist cheltuie in Grecia 146 euro pe zi fata de 200 euro in Italia sau 162 euro in Turcia. Aici, directia strategica setata de specialistii McKinsey este pastrarea cotei de piata pentru turistii din nordul si vestul Europei, dar o targetare directa a celor din piete emergente precum China si Rusia, respectiv piata americana. O oportunitate care trebuie speculata greci ar fi si dezvoltarea operatiunilor turistice privind croazierele.

De aici, poate veni un surplus de 18 mld. Euro in urmatorii zece ani si circa 220.000 de joburi noi.

In energie, printre masuri se disting introducerea aparatelor de masurare inteligente pentru a reduce pierderile din zona de transport si distributie de electricitate, acompaniate de alte obiective de eficienta energetica, o alta  recomandare fiind urgentarea crearii unei entitati pentru hidrocarburile nationale, rezervele de titei si de gaz fiind estimate ca au o durata de viata de 7 – 10 ani. O alta propunere este crearea unui “hub” in piata de gaze. In conditiile aplicarii unor programe de eficienta energetica, estimarile McKinsey indica eliberarea unui surplus de 1,5 mld. Euro pe an in sectorul de constructii si cel productiv.

In sectorul industriei alimentare, o prioritate ar fi dezvoltarea a 4 pana 6 mari unitati de procesare de ulei de masline, legume si fructe sau crearea Greek Food Company, o companie privata sau a unei entitati operate in regim de parteneriat public privat, care sa gestioneze retelele de depozite, distributie si comert. De asemenea, pentru branza feta si uleiul de masline (al treilea producator din lume) este propusa introducerea unui sistem de certificare global pentru produsele originale grecesti. In acest sector, se vorbeste de o redesenare a strategiilor de export, in conditiile in care in unele cazuri Grecia nu isi valorifica corespunzator partea din exporturile de ulei de masline, in special in defavoarea Italiei.

Pentru dezvoltarea agriculturii Greciei, consultantii au propus masuri de prioritizare a pietelor de export, alte masuri vizand introducerea de subventii pentru noii fermieri cu scopul de a intineri forta de munca  din acest sector si a creste productivitatea.

In retail, expertii recomanda ridicarea unor interdictii care vizeaza vanzarea unor produse de catre micile bacanii, cresterea transparentei preturilor in sector sau accelerarea liberalizarii pietei in care activeaza firmele de transport public.



Citeşte mai multe despre:

criza locuri de munca Grecia
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati