De la directori de corporații, la analiști de pe Wall Street și oficiali ai Rezervei Federale, tot mai mulți folosesc în ultima perioadă expresia „economia în formă de K”, care ajută la explicarea unei perioade neobișnuit de confuze și complicate pentru economia SUA, scrie AP News.
Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Pe scurt, partea superioară a literei K se referă la americanii cu venituri mari, ale căror venituri și avere cresc, în timp ce partea de jos indică gospodăriile cu venituri mici, care se confruntă cu creșteri mai reduse ale veniturilor și cu prețuri foarte ridicate.
Creșterea economică pare solidă, însă angajările sunt mai reduse și rata șomajului a crescut ușor. Cheltuielile de consum, în ansamblu, crsc, dar americanii nu sunt atât de optimiști. Se construiesc centre de date legate de inteligența artificială, în timp ce fabricile concediază muncitori, iar vânzările de locuințe scad. Bursa se menține aproape de maxime istorice, chiar dacă ritmul de creștere a salariilor încetinește.
Conceptul surprinde și îngrijorările persistente legate de accesibilitate, mult mai puternice în rândul gospodăriilor cu venituri medii și mici. Inflația ridicată e în atenția politică, după ce furia alegătorilor față de chiriile mari, prețurile alimentelor și ale bunurilor de import i-a ajutat pe democrați să câștige mai multe alegeri importante luna trecută. „Cei de la bază se confruntă cu efectele cumulative ale inflației prețurilor”, explică Peter Atwater, profesor de economie la William & Mary, în Virginia. „În același timp, cei de la vârf beneficiază de efectele cumulative ale inflației activelor.”
Economia în formă de K: Nu este un L, U sau V
Atwater este cel care a popularizat eticheta de „economie în formă de K” în timpul pandemiei, după ce a observat termenul apărând pe rețelele sociale. Alți economiști discutau despre diverse litere pentru a descrie cum ar putea evolua recesiunea COVID din 2020: va fi o redresare în V, adică o cădere bruscă urmată de un reviriment rapid? Sau va fi în U, cu o revenire graduală? Sau, mai rău, în L: o recesiune urmată de o stagnare prelungită?
„Era, cumva, o luptă pentru litere”, spune Atwater. „Pentru mine, litera care avea cel mai mult sens era K.”
Atunci, termenul surprindea diferențele dintre angajații care lucrau de acasă în timp ce prețurile acțiunilor creșteau, și valul masiv de concedieri din fabrici, restaurante și sectorul divertismentului, care a împins șomajul aproape de 15%.
Inegalitatea s-a redus oarecum imediat după pandemie, când companiile au oferit creșteri salariale considerabile, pe măsură ce economia s-a redeschis, iar cererea a explodat. Multe firme, restaurante, hoteluri, săli de spectacole, s-au trezit subdimensionate ca personal și au încercat să angajeze rapid. Muncitorii cu venituri mici au avut parte de creșteri salariale mai mari decât cei cu venituri ridicate.
În 2023 și 2024, salariile ajustate cu inflația pentru 25% dintre angajați au crescut cu o rată anualizată de 3,9%, depășind câștigurile de 3,1% pentru sfertul de sus, potrivit unor cercetări ale Băncii Rezervei Federale din Minneapolis. „Am avut acea perioadă de aproximativ doi ani în care partea de jos recupera, iar discuția despre forma K a dispărut”, spune Dario Perkins, economist la TSLombard.
Anul acesta însă, creșterea salariilor ajustate cu inflația s-a temperat, pe fondul scăderii angajărilor, iar reculul este mai pronunțat în cazul americanilor cu venituri mici. Ritmul anualizat de creștere a salariilor pentru aceștia s-a prăbușit la doar 1,5%, arată Fed-ul din Minneapolis, sub nivelul de 2,4% înregistrat de sfertul cu cele mai mari venituri.
Creșterea mai lentă a veniturilor i-a lăsat pe mulți dintre angajații cu salarii mici în incapacitate de a mai face cheltuieli. Pe baza datelor provenite de la utilizatorii de carduri de credit și debit, Bank of America Institute a constatat că, în octombrie, cheltuielile gospodăriilor cu venituri ridicate au crescut cu 2,7% față de anul anterior, în timp ce grupurile cu venituri mici au rămas mult în urmă, la doar 0,7%.
Iar un studiu al Băncii Rezervei Federale din Boston, realizat în august, a indicat că, în ultimii ani, cheltuielile de consum au fost impulsionate în principal de gospodăriile mai bogate, în timp ce americanii cu venituri mici și medii și-au mărit datoriile pe cardurile de credit, deși au cheltuit mai puțin.
Companiile schimbă strategiile de business
Directorii de corporații sunt atenți la fenomen și ajustează strategiile de business. Caută modalități de a vinde mai multe produse premium celor cu bani, dar și de a micșora ambalajele și de a adopta alte tactici pentru clienții aflați în dificultate.
Henrique Braun, director de operațiuni la Coca-Cola, a declarat, la sfârșitul lui octombrie, că firma urmărește „accesibilitatea”. Compania obține o parte tot mai mare din profituri din produsele precum Smartwater și laptele filtrat Fairlife, dar introduce și doze mini pentru cei care vor să cheltuiască mai puțin.
„Continuăm să vedem o divergență a cheltuielilor între grupurile de venituri”, a spus Braun, într-o conferință telefonică cu analiștii luna trecută. „Presiunea asupra consumatorilor cu venituri medii și mici este încă acolo.”
Vânzările de bilete la clasa întâi și business au alimentat creșterea veniturilor și a profitului pentru Delta Air Lines, a precizat CEO-ul Ed Bastian în octombrie, în timp ce consumatorii de la capătul inferior al scalei de venituri „se confruntă în mod clar cu dificultăți”.
La rândul ei, Corie Barry, directoarea Best Buy, a declarat marți că cei mai bogați 40% dintre consumatorii americani generează două treimi din totalul consumului. Restul de 60% sunt concentrați pe găsirea celor mai bune oferte și depind mult mai mult de o piață a muncii sănătoasă, a explicat ea.
„Unul dintre lucrurile pe care le urmărim îndeaproape este cum va evolua ocuparea forței de muncă, în special pentru acea categorie de oameni care trăiesc mai mult de la un salariu la altul”, a adăugat Barry.
Rolul pe care îl joacă inteligența artificială
Investițiile masive în centre de date și putere de calcul au contribuit, de asemenea, la economia în formă de K, prin impulsionarea prețurilor acțiunilor pentru așa-numitele companii denumite „cei 7 magnifici”, care sunt în competiție pentru construirea infrastructurii de inteligență artificială. Deocamdată însă, acest fenomen nu generează foarte multe locuri de muncă și nu majorează veniturile pentru cei care nu dețin acțiuni.
„Ceea ce vedem la vârf este o economie aproape autosuficientă... între AI, piața bursieră, experiențele celor bogați”, spune Atwater. „Și este, în mare parte, izolată. Nu se transmite în jos.”
Impulsionată de câștigurile consistente ale unor companii precum Google, Amazon, Nvidia și Microsoft, piața bursieră a crescut cu aproape 15% în acest an. Însă cei mai bogați 10% dintre americani dețin aproximativ 87% din valoarea pieței de acțiuni, potrivit datelor Rezervei Federale. Cei mai săraci 50% dețin doar 1,1%.
Forma de K aduce și îngrijorări
Mulți economiști se tem că o economie alimentată în principal de cei mai bogați nu este sustenabilă. Perkins subliniază că, dacă disponibilizările se vor accentua și șomajul va crește, americanii cu venituri medii și mici ar putea reduce brusc cheltuielile. Veniturile unor companii precum Apple și Amazon ar scădea. Iar veniturile din publicitate, care susțin firme ca Google sau Meta, compania-mamă a Facebook, tind să se prăbușească în perioadele de recesiune.
Un astfel de cerc vicios ar putea chiar să forțeze reducerea investițiilor în AI și să împingă economia în recesiune, avertizează Perkins.
„Atunci ajungi în situația în care partea de jos a literei K trage în jos și partea de sus”, spune el.
Perkins anticipează însă și un alt scenariu: multe gospodării americane vor primi la începutul anului viitor rambursări de taxe mai mari, în baza legii bugetului administrației Trump. Iar Trump va numi, cel mai probabil, până în mai, un nou președinte al Rezervei Federale, mai dispus să reducă dobânzile. Costurile mai mici de împrumut ar putea accelera creșterea economică și salariile, deși, în același timp, ar putea alimenta din nou inflația.