Fenomenele meteo extreme, precum valuri de căldură, inundaţii şi incendii de vegetaţie, ar putea avea un impact similar cu criza financiară globală şi pandemia de COVID-19 asupra Produsului Intern Brut al zonei euro în următorii cinci ani, a avertizat miercuri un oficial de rang înalt de la Banca Centrală Europeană, transmite Reuters, citată de Agerpres. Cel mai pesimist scenariu include valuri de căldură, secete și inundații care afectează grav economia, în timp ce o tranziție verde rapidă ar putea susține creșterea economică.
O serie de fenomene meteo extreme ar putea şterge până la 5% din PIB-ul zonei euro, conform celui mai extrem scenariu climatic conceput de un grup de 140 de organisme de supervizare şi reglementare bancară, a precizat directorul general adjunct de la BCE, Livio Stracca.
"Vârful efectului negativ asupra PIB-ului zonei euro este de aproape 5%, adică o magnitudine similară cu ceea ce am văzut în timpul crizei financiare şi doar cu puţin sub ceea ce s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19", a spus Stracca, preşedintele Reţelei pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS).
Scenariul pesimist și scenariul optimist
Aceste concluzii au la bază un nou set de instrumente concepute de NGFS, un grup de organisme de supervizare şi reglementare bancară care lucrează la răspunsul la riscurile climatice în sectorul financiar şi economie. Instrumentele îşi propun să ajute băncile şi companiile să înţeleagă cum schimbările climatice ar putea să aibă un impact asupra afacerilor lor pe termen scurt, prin testarea mai multor scenarii climatice.
NGFS a descoperit că PIB-ul zonei euro ar fi cel mai grav afectat în cazul celui mai pesimist scenariu, botezat "Disasters and Policy Stagnation" (Catastrofe şi inerţie politică-nr.), care cumulează valuri de căldură extremă, secete şi incendii de vegetaţie în 2026, urmate de inundaţii şi furtuni în 2027. Rezultatul va fi o scădere a productivităţii din cauza căldurilor puternice, distrugeri masive de infrastructuri, uzine, drumuri, poduri, etc., o inflaţie majorată şi un cost al creditului mare pentru sectoarele cele mai expuse.
În sens invers, un scenariu optimist, botezat "Autostrada spre Paris", presupune o tranziţie rapidă şi coordonată spre neutralitatea emisiilor de carbon, în linie cu acordul de la Paris, din 2015. Graţie investiţiilor masive în tehnologiile verzi, creşterea ar putea fi chiar uşor impulsionată iar inflaţia ar fi ţinută sub control.
"Riscurile asociate cu clima sunt un motiv de îngrijorare imediată pentru stabilitatea financiară şi creşterea economică", au avertizat Livio Stracca şi Sabine Mauderer, membră în board-ul Bundesbank, într-un document publicat miercuri pe blog-ul BCE.
Ştiri video recomandate
