Președintele României, Nicușor Dan, a transmis luni, în mesajul său cu ocazia celei de-a 33-a ediții a Topului Național al Firmelor Private din România, că antreprenorii români și-au pierdut încrederea privind mediul de afaceri. Astfel, în 2025, doar unul din trei antreprenori mai are încredere în viitorul economic al țării.
“Au întâmpinat, zi de zi, provocări concrete care i-au făcut să se întrebe: mai pot face planuri pe termen lung în România? Noi trebuie să ne asigurăm că răspunsul la această întrebare este mereu, da!”, se arată în mesajul șefului statului, prezentat de consilierul prezidențial Radu Burnete.
Această evoluție are loc în condițiile în care, în 2023, 61% dintre antreprenori credeau că economia va evolua bine. În 2024, acest procent a scăzut la 50%.
Provocările pe care le întâmpină antreprenorii români
Nicușor Dan consideră că există mai multe provocări care i-au făcut pe antreprenori să fie îngrijorați de situația economică din România.
Prima provocare este reprezentată de lipsa de predictibilitate fiscală.
“Fiecare modificare fiscală înseamnă pentru un IMM: refacerea planului de afaceri, recalcularea costurilor, renegocierea contractelor, adaptarea sistemelor IT, instruirea contabililor. Pentru un IMM cu 10-20 de angajați, o singură schimbare fiscală poate însemna săptămâni de muncă și costuri de zeci de mii de euro.
Când aceste schimbări vin an de an, semestru de semestru, mesajul către antreprenor este clar: nu te baza pe nimic. Nu face planuri pe termen lung. Supraviețuiește de la un trimestru la altul. Cum putem cere întreprinderilor românești să fie competitive la nivel european când nu le oferim predictibilitatea de care au nevoie pentru a planifica, a investi, a se dezvolta?
Acest lucru trebuie să se schimbe și am încredere că se va schimba treptat începând un buget realist pentru anul 2026”, precizează mesajul transmis de Nicușor Dan.
A doua provocare, identificată de șeful statului este birocrația sufocantă.
„Birocrația nu afectează toate companiile în mod egal. Marile companii au departamente întregi dedicate relației cu administrația. Pot angaja consultanți, avocați, specialiști care să navigheze prin labirintul normelor și procedurilor.
IMM-urile nu au acest lux. Pentru un IMM, birocrația înseamnă că proprietarul sau directorul - în loc să se concentreze pe produsul său, pe clienți, pe inovație - petrece ore și zile întregi alergând după acte, completând formulare, așteptând aprobări”, a transmis Nicușor Dan.
A treia provocare este legată de sursele de finanțare, în condițiile în care 45% din IMM-urile din România se autofinanțează, iar jumătate dintre antreprenorii români nu au acces adecvat la finanțare bancară sau la investiții. Aceștia cresc folosind propriile resurse, propriile economii, propriile sacrificii.
“Există în această autofinanțare o doză de eroism antreprenorial. Dar există și o limitare clară: o companie care se autofinanțează crește mai lent, inovează mai greu, riscă mai puțin.
Când vedem aceste cifre înțelegem că există o piață de capital subdezvoltată, o reticență bancară, o lipsă de instrumente de finanțare adaptate realității IMM-urilor”, se mai arată în mesajul președintelui.
Președintele promite un parteneriat între stat și mediul privat
Radu Burnete a transmis că președintele înțelege aceste provocări și că există o voință fermă de a schimba modul în care statul român interacționează cu sectorul privat.
„Mediul privat a ținut și a dezvoltat România în toți acești ani, de multe ori împotriva, sau în ciuda, politicilor statului”, a citat consilierul prezidențial.
El a subliniat că este nevoie de un parteneriat autentic între stat și mediul privat.
“Ce înseamnă un parteneriat autentic? Înseamnă dialog înainte de decizii, nu după.
Când statul pregătește o modificare fiscală, trebuie să consulte mediul de afaceri. Nu de forma, ci în mod real. Trebuie să înțeleagă impactul, să ajusteze măsura, să ofere timp de adaptare.
Înseamnă simplificare și digitalizare. Există soluții tehnologice care pot reduce de zece ori timpul necesar procedurilor administrative. Și știți cine poate dezvolta aceste soluții? Sectorul privat român, care are expertiză în IT și digitalizare.
Înseamnă stabilitate fiscală. Președintele nu cere să nu existe niciodată ajustări fiscale. Cere ca acestea să fie rare, justificate, comunicate din timp. Un antreprenor trebuie să știe, la începutul unui ciclu de investiții, care vor fi condițiile fiscale pe durata acelui ciclu. Altfel, nu poate planifica”, a mai spus Radu Burnete.
Potrivit acestuia, sectorul privat poate și trebuie să fie parte din soluție.
“Companiile românești competitive care exportă, care inovează, care creează locuri de muncă bine plătite - acestea sunt soluția pentru deficitul comercial, pentru creșterea veniturilor la buget, pentru competitivitatea europeană.
Astăzi celebrăm câștigătorii Topului Național al Firmelor Private. Acestea sunt companii care, în ciuda tuturor provocărilor pe care le-am enumerat, au reușit să performeze. Au crescut, au inovat, au exportat, au creat locuri de muncă”, a mai spus Radu Burnete.
Potrivit acestuia, România poate produce performanță economică la nivel european, dar ar avea o performanță mult mai bună dacă ar fi eliminate barierele pe care le întâmoină.
Președintelui României a transmis și un mesaj de recunoaștere pentru ceea ce antreprenorii au realizat în condiții adesea dificile.
Ştiri video recomandate
