Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, actual consultant în cadrul Deloitte, a declarat, într-un interviu pentru Bursa, că, din punctul său de vedere, Uniunea Energetică nu se poate crea decât pe o piaţă funcţională, iar pentru realizarea acesteia este nevoie de trei lucruri: interconectări finanţate din bani comunitari, un reglementator unic european şi definirea unui concept unic european de vulnerabilitate pentru consumatori.
Întrebat de ce în România nu scade preţul bezinei corelat cu diminuarea preţului petrolului, domnul Nicolescu a declarat că a calculat că, dacă preţul barilului ar fi zero şi companiile petroliere ar fi ONG-uri, atunci benzina la pompă ar ajunge la aproximativ 2,6 lei/litru.
''Am făcut un calcul pornind de la premiza că preţul barilului ar fi gratis. Presupunând că firmele petroliere sunt ONG-uri şi că prestează servicii în folosul comunităţii, atunci ne-ar rezulta un preţ care ar trebui plătit de consumator la pompă de 2,6 lei/litru, care semnifică taxe încasate de stat. Aceste taxe pe carburanţi au un grad de colectare foarte mare, aproape de 100%. Ţările cu sisteme fiscale deficitare utilizează taxele şi accizele la carburanţi pentru a colecta venituri la bugetul de stat, pentru că nu pot aduna altfel. Când am făcut calculul la benzină, am dat la o parte taxele care reprezintă 55%-60% din preţul final plătit de consumator, rămânând 40%. Jumătate din acest procent, 20%, semnifică preţul real al benzinei şi nu cel al ţiţeiului, benzina având o cotaţie proprie, folosindu-se în cazul nostru cotaţia Platt`s Mediteranean, care este în dolari. Aşadar, este posibil ca preţul ţiţeiului să scadă, cotaţia Platt`s să scadă, dar, dacă leul se devalorizează în favoarea dolarului, putem să avem surpriza ca preţul să crească la pompă, din cauza cursului de schimb. Cealaltă cincime din totalul preţului benzinei reprezintă costurile aferente distribuitorilor şi marjele lor de profit. La zona de costuri nu stăm bine, cum sunt cele logistice'', a spus Răzvan Nicolescu.
Mai mult, pe bursa.ro.
