Se studiază posibilitatea ca boala să fie provocată de un anumit tip de adenovirus, tipul 41. Totuşi, acesta nu a dus până acum la consecinţe atât de grave. Se iau în calcul aşadar şi alţi factori de mediu sau chiar posibilitatea ca lunga perioadă de carantină să fi slăbit peste măsură imunitatea copiilor.
Adriana Pistol, Director al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, a vorbit în cadrul emisiunii News Hour with CNN despre hepatita care a alertat comunitatea medicală internațională:
„În toată lumea medicală există doar supoziții, inclusiv referitoare la acest adenovirus, care a fost depistat la câteva cazuri identificate în Marea Britanie. În celelalte țări ale lumii niciunul dintre cazurile respective, inclusiv cel din România, nu au prezentat această infecție cu adenovirus. Nu este deocamdată decât o simplă teorie. Totul este posibil.
Încă nu s-a stabilit etiologia. Există foarte multe încercări de a vedea ce anume ar putea provoca această formă de îmbolnăvire. Din datele epidemiologice colectate la nivel european, nimic nu indică vreo legătură epidemiologică fie cu vreun caz infectat cu ceva anume, fie cu vreun aliment sau un factor de mediu. nu prea există niciun fel de informație de care am putea să ne ajutăm în prezent.”
După vacanţa de Paşte elevii se întorc în colectivitate, motiv de îngrijorare pentru părinți. Adriana Pistol a precizat care sunt măsurile de prevenție la care părinții trebuie să fie atenți pentru a-și proteja copii, în cazul oricărui tip de hepatită:
„Spălatul mâinilor și igiena personală, să se spele pe mâini după ce merge la toaletă. Igiena alimentară, să nu bea din aceeași sticlă toți copii. Dacă au viroze respiratorii să rămână acasă și să nu meargă la școală, chiar și o banală răceală. Acest adenovirus 41 dă inclusiv forme digestive, cu o ușoară diaree.”
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a identificat cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută cu origine necunoscută, la copii cu vârsta de până la 16 ani. Potrivit OMS, cel puţin un copil dintre aceştia a murit şi alţi 17 au avut nevoie de transplant hepatic.
Foarte mulţi pacienţi au raportat probleme gastrointestinale - dureri, diaree, vărsături şi niveluri crescute de enzime hepatice, fără febră. Cele mai multe cazuri au fost confirmate în Marea Britanie, Spania, Israel, Danemarca, Italia, dar şi în România.
