Cu ajutorul fenomenelor atmosferice, dar şi folosindu-se de alte semne, cum ar fi comportamentul animalelor, oamenii puteau prevesti cum va fi vremea în următorul an.
Pe vremuri, din lipsă de alte mijloace mai moderne, ţăranii români se foloseau de știința meteorologică, împletită cu mitologia, iar astfel anticipau ce îi așteaptă în perioada următoare.
Existau mai multe semne sau superstiţii pe care oamenii le interpretau pentru a determina starea vremii.
”Cum e ianuarie așa trebuia să fie și iulie, unu ianuarie ploios înseamnă un iulie răcoros, un ianuarie cu ger înseamnă un iulie cald. Mai sunt și alte elemente vizavi de Bobotează, în următoarele nouă zile orice binecuvintezi e binecuvântat”, a declarat Mihai Nașca, profesor din Sânpetru de Câmpie.
O altă predicţie legată de Bobotează spune că dacă în ziua acestei sărbători este frig, atunci iarna va fi scurtă şi vara bogată. Un alt lucru după care se ghidau ţaranii români era comportamentul animalelor.
”Faptul că pisica își linge blana înainte să vină ploaia,că bate vântul de sub soare atunci înseamnă că se schimbă vremea, când e ceață mereu schimbă vremea. Rațele se spală când vine ploaie, porcul fuge cu paiul în gură când se face frig. De asemenea, ciorile vin și aduc cu ele masă de aer cald, a adăugat Mihai Nașca.
Chiar dacă acum există mijloace moderne de a afla starea vremii, uni oameni de la sat preferă în continuare meteorologia populară.
