În funcție de mărime și localizare, aceste leziuni pot afecta funcțiile sistemului nervos – de la atenție, vorbire și mers, la generarea gândurilor, acțiunilor, stărilor și emoțiilor.
"În țara noastră, tumorile cerebrale maligne înregistrează o incidență de 0,07% din totalul cazurilor de cancer, ceea ce înseamnă aproximativ 1.400 de cazuri noi, anual. Vestea bună este că medicina a evoluat, iar tumorile cerebrale, benigne sau maligne, pot fi îndepărtate. Intervenția chirurgicală este, deseori, prima opțiune terapeutică.", a spus Robert Clement, medic specialist neurochirurgie.
Tumorile cerebrale, din fericire, sunt tumori rare. Ultimele statice ale OMS arată că tumorile au incidență cele benigne de aprox. de 14% la mia de locuitori, iar cele maligne de 7% la mia de locuitori.
Există mai multe tipuri de tumori cerebrale – primare, care se dezvoltă în creier sau secundare, care au ca punct de plecare un alt organ, dar care fac metastaze in creier. De asemenea, acestea se împart în benigne și maligne.
"Diferența cea mai importantă între cele maligne și cele benigne este faptul că în cazul tumorilor cerebrale cele maligne, în acest moment, nu sunt curabile. Tumorile benigne sunt tumorile care au tratament, în general, exclusiv chirurgical, cu mici excepții, la care se adaugă proceduri de radiochirurgie.", a mai spus Robert Clement, medic specialist neurochirugie.
"Tumorile cerebrale maligne aparțin de acea categorie de leziuni tumorale care au un prognostic mai prost și se diferențiază mult mai mult de țesutul cerebral normal.", a spus şi Alexandru Cristescu, medic primar neurochirugie.
De asemenea, tumorile canceroase se dezvoltă mai rapid și invadează agresiv țesutul învecinat. În schimb, deși tumorile cerebrale benigne au o evoluție mai lentă, uneori, pot fi nevoie de mai multe intervenții.
"Sunt leziuni care se localizează în anumite zone, extrem de dificil de abordat și a căror rezecție poate să fie limitată și atunci acea tumoră poate să revină și să necesite o altă operație, ca într-o tumoră malignă.", a mai spus medicul Alexandru Cristescu.
Localizarea poate fi o provocare și în cazul tumorilor maligne.
"Uneori, aceste tumori sunt localizate exact în acele centre importante De exemplu, o tumoră cerebrală care se află în aria vorbirii și va trebui în timpul intervenției chirurgicale să îl trezim pe pacientul, să comunicăm cu el și să indentificăm locurile sigure și cele mai puțin sigure, care pot să îi dea probleme postoperatorii.", a mai spus medicul.
Printre primele simptome care pot să apară în cazul unei tumori cerebrale se numără durerile de cap, depresia și anxietatea, confuzia și schimbările vizibile de personalitate.
Care sunt metodele de tratament?
"Metodele de tratament sunt destul de complexe și de regulă implică necesitatea unei intervenții chirurgicale.", mai spune Alexandru Cristescu.
"Cadrul în care se desfășoară intervenția chirurgicală este unul bine stabilit, precis dinaintea intervenției. Progresele tehnologice au adus un mare beneficiu datorită faptului că permite o etapizare și o mai bine structurare intervenției chirurgicale, care se traduce într-o eficiență și o siguranță sporită pentru pacienți.", mai spune Robert Clement.
Și în cazul tumorilor cerebrale, medicii neurochirurgi susțin că intervențiile minim invazive au o mulțime de beneficii. Prin impactul mai mic pe care il au la nivelul organismului, riscurile sunt mult scazute, iar recuperarea este mai rapida.
În primul rând, sunt cele legate de riscurile asociate și mă refer aici la riscuri de sângerare sau riscuri neurologice prin limitarea deranjului care se produce.
Ce presupune recuperarea?
"Pacienții se recuperează mai rapid. Deranjul acela opertaor pe care noi îl facem în timpul unui rezecții chirurgicale este minimizat la maximum, prin faptul ca pacienții sângerează mai puțin, au dureri mai puține post-operatorii și senzația pacientului este că nu a fost operat de multe ori, am pacienți care mă întreabă dacă i-am operat cu adevărat sau doar i-am anesteziat.
Luând în calcul factorii de risc, o bună prevenție înseamnă limitarea expunerii la radiații inutile și evitarea factorilor de risc cu potențial cancerigen, cum ar fi poluarea, fumatul și consumul excesiv de alcool.
