În prezent, 40.000 de tineri sunt plecați la studii în străinătate. Motivele? Cei mai mulți vorbesc despre calitatea educației, posibilitățile de angajare, experiențele noi sau dorința de a se stabili în afara țării. Totuși, cum îi pregătim pentru examenele internaționale? Avem răspunsul în materialul următor.
Tot oportunitățile din străinătate au făcut și ca 40% din totalul emigranților din România să fie absolvenți cu studii superioare.
Care sunt facultățile pentru care optează cel mai des elevii români?
"Merg spre universitățile din Marea Britanie în mod special, în Italia, în Olanda, în Franța. Acum, de când a fost Brexitul, se orientează spre cele din Italia sau Olanda."
Înainte să ia decizia în ceea ce privește destinația de studiu, orice elev ar trebui să își răspundă la trei întrebări: Care țară mi se potrivește? Unde mă văd trăind și studiind în următorii 3 ani? Cum mă pot informa corect cu privire la studiul în străinătate? Pentru a răspunde la prima întrebare este foarte important să ia în calcul și facilitățile financiare. De exemplu, Danemarca și Suedia oferă învățământ gratuit, iar Marea Britanie asigură un împrumut guvernamental care acoperă în totalitate costurile școlarizării.
1. Care țară mi se potrivește?
2. Unde mă văd trăind și studiind în următorii 3 ani?
3. Cum mă pot informa corect cu privire la studiul în străinătate?
"Părinții și elevii ar trebui să aibă o evaluare preliminară, având în vedere că examenele de SAT, A Level sunt examene internaționale mai interesante, un pic mai grele decât cele din matematica românească. Ar trebui să înceapă din clasa a 10a, pentru că examenele trebuie să fie pregătite din timp, să aibă un efort și un ritm susținut.", a afirmat Georgiana Popovici, profesor de matematică.
Partea bună este că testul SAT poate fi repetat de mai multe ori, până obții un scor mulțumitor. Cu un scor bun se poate obține chiar și o bursă de studiu la unele universități.
"În primul rând, trebuie să știe că SAT este un examen care abordează gândirea critică, intuiția, sincronizarea, time managementul, precizia spre deosebire de școala românească unde gândirea este șablonată, unde abordarea este ancorarea în calcule foarte laborioase, time managementul este defectuos și elevii români nu reușesc să interpreteze un grafic.", mai spune profesoara.
De asemenea, cei care sunt deja studenți le recoamndă bobocilor să își spună povestea într-un mod cât mai autentic. La înscriere, responsabilii universităților urmăresc să cunoască povestea evoluției, să descopere pasiunile și să înțelegaă de ce universitatea respectivă poate ajuta în atingerea obiectivelor. De asemenea, contează să vadă că viitorul membru este gata să se implice și în viața și comunitatea școlară.
"Îi ajută foarte mult în viață, să rezolve o situație complexă pentru că o problemă se împarte în subprobleme, așa cum le avem și în viață mai târziu în situați complexe. Profesorul trebuie să aibă o metodă inedită, să fie un dascăl pentru elevii săi, să aibă o metodă eficientă, astfel încât să transferul de informație să fie bine atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ.", a mai spus profesoara.
Datele de admitere diferă de la țară la țară. De exemplu, în Marea Britanie deadline-ul este până pe 15 ianuarie pentru licență și 30 iulie pentru master. În Olandă până pe 1 mai atât pentru licență, cât și pentru master. Iar în Danemarca până pe 15 martie pentru licență și 1 martie pentru master.
Marea Britanie: 15 ianuarie – licență ; 30 iulie – master
Olanda: 1 mai – licență și master
Danemarca: 15 martie – licență ; 1 martie - master
