”România este pregătită (să fie digitalizată, n.red.) și trebuie să o pregătim în acest sens. Atunci când vom ajunge să avem aceeași interacțiune ca și cu o aplicație de social-media atunci când vrem de exemplu să comandăm, dau un exemplu, legume direct de la un producător local, atunci va fi mult mai simplu. Acesta este dezideratul pe care ni-l propunem.
Eu sunt abia în a treia zi de mandat. Atât vineri cât și sâmbătă cred că nu am fost prea drăguț cu colegii din minister pentru că i-am chemat la muncă și în weekend, pentru că am vrut să văd stadiul exact al fiecărui program de finanțare derulat de Ministerul Digitalizării, de Agenția pentru Digitalizarea României, pentru că nu vom putea face acest lucru până când nu vom avea proiectul de cloud dus la capăt. Și aici, din 12 achiziții, șase sunt făcute, două sunt în evaluare și patru urmează să fie deschise. Și avem de lucru foarte mult de lucru!
Am mare încredere că vom reuși să ne încadrăm în țintele pe care și le-a asumat România în PNRR, adică 70% din cloud-ul guvernamental să fie funcțional până la finalul anului 2024 și 100% până la finalul anului 2025. Iar această migrare a bazelor de date, de la zona administrației publice locale până la universități, zona de finanțe, zona de MAI, să poată fi făcută până la sfârșitul anului 2025 integral.
Dar până atunci avem lucruri foarte simple care se pot face. Și aici, chiar dacă Republica Moldova este mult în urma României, din punct de vedere al dezvoltării economice, pe zona de digitalizare a ajuns să aibă un avans foarte mare. Realist vorbind, știu că nu sună foarte bine pentru România, dar ceea ce face astăzi România, Moldova a făcut acum vreo șapte sau opt ani. Și am o discuție foarte bună cu cei din guvernul Republicii Moldova, am preluat deja o parte din codul sursă oficial reglementat legal al zonei de servicii publice a lor, urmează să intrăm pe module separate și o parte din acele documente, așa cum spunea și Domnul Ministru Câciu, o parte din acele documente care sunt deja în administrația locală sau centrală, care sunt în baza lor de date, să fie solicitate oamenilor atunci când merg să depună un proiect, când merg să înmatriculeze o mașină, când se duc să ia un certificat de producător sau să își ia subvenția de la APIA.
Referitor la acea lege a interoperabilității, o cunosc foarte bine pentru că eu am inițiat-o și am lucrat-o cu mai mulți colegi în urmă cu șapte sau opt luni de zile. Aceasta este în momentul de față adoptată, este un succes foarte mare, însă legislația subsecventă este în aer. Și una dintre prioritățile pe care le-am stabilit cu colegii mei din minister este să lucrăm la legislația subsecventă, pentru că degeaba avem cadru legal dacă nu se aplică. Trăim într-un paradox din punctul acesta de vedere”, a explicat Ivan Bogdan Gruia în cadrul conferinței naționale “Digitalizarea piețelor model de bune practici în administrația locală”.
Digitalizarea Piețelor model de bune practici in administrația locală| Conferinţă naţională Antena 3 CNN “România Inteligentă”Digitalizarea Piețelor model de bune practici in administrația locală| Conferinţă naţională Antena 3 CNN “România Inteligentă” Prezentările, dezbaterile și schimbul de informații vor oferi o perspectivă clară și completă asupra obiectivelor atinse prin proiectele de Digitalizare a piețelor: creșterea gradului de încasare, transparența veniturilor, eficiența activităților prestate, reducerea timpilor de așteptare, oferirea de noi oportunități de dezvoltare, toate acestea cu ajutorul instrumentelor digitale la costuri reduse. Modelul Alexandria este implementat și de alte administrații locale.
Publicată de Ştiri Antena 3 CNN pe Luni, 19 iunie 2023
