Antena 3 Emisiuni Sfat de sănătate Cum suferă creierul nostru din cauza dependenţei de tot ce e digital. Dr. Frăsineanu: ”Practic nu mai gândim, apar fobii”

Cum suferă creierul nostru din cauza dependenţei de tot ce e digital. Dr. Frăsineanu: ”Practic nu mai gândim, apar fobii”

de Andreea Cigolea    |    02 Dec 2021   •   10:37
Cum suferă creierul nostru din cauza dependenţei de tot ce e digital. Dr. Frăsineanu: ”Practic nu mai gândim, apar fobii”
Sursa foto: Antena 3

Cercetătorii susţin că de-a lungul zecilor de ani, creierul s-a micşorat. Neurologul Armand Frăsineanu ne spune ce impact are acest lucru asupra noastră, legătura dintre mărimea creierului şi IQ, dar şi ce înseamnă "digital dementia".

Neurologul Armand Frăsineanu a explicat în cadrul emisiiuni Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea cât de rău ne face această digitalizare de care avem parte în ultimii 10 ani.

Cercetătorii avertizează: Creierul se micşorează

"Nu ştiu în acest moment dacă acel studiu, care a fost publicat. E vorba de 30.000 de ani. Şi, în 30.000 de ani, ar fi o micşorare de 5%. Vedeţi, creierul nu funcţionează prin volum. Un creier mare nu înseamnă neapărat o garanţie a inteligenţei individului şi aici sunt exemple morfologice anatomice din istorie. De pildă, scriitorul Turgheniev (n.r. IvanTurgheniev), avea un creier de 2 kilograme 200, iar Antoine de Saint-Exupéry de 900 de grame. Asta nu înseamnă că unul a fost mai inteligent decât celălalt.Creierul funcţionează pe bază de circuite neuronale. Creierul îşi formează circuite pe măsura provocărilor.

Ce este demența digitală

E adevărat, că la ora actuală, a apărut o noţiune foarte inteligentă şi foarte provocatoare. Digital dementia. Nu este o boală recunoscută de nomenclatorul bolilor, dar practic este suferinţa individului care este dependent de tot ce înseamnă parte digitală.  Tinerii şi copiii stau ore întregi într-o poziţie nemişcată, cu ochii într-un telefon, tabletă sau laptop. Aceştia au lob occipital, analizatorul nostru vizual, ochii. Totul se transmite în lobul occipital, undeva în spatele capului. Lobul occipital e acela care primeşte informaţie, care lucrează, şi restul creierului cam ia pauză aşa puţin. Tocmai părţile responsabile de viaţă socială, interacţiune, motivaţie, flexibilitate intelectuală. Afect. Mă bucur. Ori, totul se leagă de informaţia asta digitală.

Copiii care stau prea mult la calculator au probleme de comunicare

Ca atare, aceşti copii, tineri sunt cu probleme de echilibru fizic, cu probleme de comunicare, de irascibilitate, de neadaptare la societate, ajung nişte autişti, nişte izolaţi, tocmai din cauza lipsei de interacţiune cu semenii. Ajung cu probleme de coloană cervicală. Vedem o invazie a tehnologiei în viaţa noastră, vedem că apar autoturisme mai inteligente decât şoferii. 

Apar frigidere care ne spun câte calorii am scos în ziua aia, control pe telefon al luminilor. Practic, în acel moment, noi nu mai gândim, nu mai imaginăm. Noi suntem dependenţi de acel navigator. Faţă de momentul studiiului, de acum 30.000 de ani, gândiţi-vă, acel individ homosapiens, ce provocări avea, cât de mult trebuia să anticipeze. În primul rând, căutările, insinctul de conservare. La noi, instinctul de conservare începe să scadă.

Creierul s-a transformat în zeci de mii de ani

Probabil că există o transformare a creierului, că nu mai are nevoie de atât suport celular, s-ar putea să fie o adaptare. Citeam relativ recent, că organismul uman, în timpurile noaste moderne, a început să producă vitamină C, sau mai bine zis, să o conserve, să o recicleze foarte mult. Ştim de la ştiinţele elementare, că organismul uman e dependent de vitamina C. Şi, că din lipsă de vitamină C apare boala scorbut, se ştie. La ora actuală, organismul uman are capacitatea de a recicla foarte mult cantităţi minime de vitamină C, ceea ce ne arată o adaptare în timp a speciei umane. E unul din mecanismele astea de conservare. 

Cât de mult ne afectează viaţa modernă

Categoric, da. Vă dau un singur exemplu. Şi asta aş vrea pentru părinţi, ca un sfat: Să încurajeze copiii să facă matematică, dar nu pe calculator. Problemele alea clasice dintr-o carte. S-a constatat că cei care fac matermatică, chiar dacă nu fac o carieră tehnică, au o gândire dezvoltată, în orice domeniu. Este cunoscut, că individul care face mişcare, în creier se secretă un factor de suport de creştere neuronală. Se numeşte brain derived, care este dependent de activitatea fizică. De unde şi chestia aia, cu Mens sana in corpore sano. Ne simţim bine, cresc endorfinele, creşte serotonina. Categoric, că asta este important, activitatea fizică. Toate provocările creierului, de a vorbi într-o limbă străină, de a traduce, de a avea interacţiuni cu semenii. La ora actuală există un nomofobia. Fobia de a nu-ţi uita mobilul acasă'', a spus dr. Armand Frăsineanu, medic primar neurolog.

×
Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal
Parteneri
x close