Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțională OUG nr. 91/2025, care prevede neplata primei zile de concediu medical. În opinia Avocatului Poporului, atunci când statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează, practic, o deturnare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, se arată în documentul transmis CCR. În opinia Avocatului Poporului, invocarea fraudei ca temei pentru neplata primei zile de incapacitate temporară de muncă instituie o prezumție de fraudă din partea tuturor asiguraților, „aspect de neacceptat într-un stat de drept”.
În documentul înaintat de Avocatul Poporului se menționează că prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate contravin prevederilor constituționale: art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind ocrotirea sănătății, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6).
Avocatul Poporului menționează că, în jurisprudența sa recentă, Curtea Constituțională a reținut că, pentru a beneficia de asigurare de sănătate, trebuie plătită o „primă” de asigurare, denumită contribuția de asigurări sociale de sănătate, care are o destinație specială, iar sumele rezultate se constituie venit la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). Astfel, plata contribuției garantează persoanei în cauză, salariat sau pensionar, calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate.
Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident, precum și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu se realizează pe baza participării obligatorii la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea FNUASS [art. 219 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății].
În considerentele aceleiași decizii, Curtea a stabilit: „Consacrarea prin lege a asigurărilor sociale presupune drepturi și obligații atât pentru asigurat, cât și pentru stat, esențială fiind acoperirea unui risc în cazul producerii anumitor evenimente ce privesc sănătatea asiguraților. Dreptul la ocrotirea sănătății impune stabilirea riscurilor asigurate într-o manieră care să protejeze viața și integritatea corporală” (Decizia nr. 818 din 5 decembrie 2019, paragraful 29).
Contribuind la FNUASS, contribuabilii beneficiază, atunci când au nevoie, de consultații gratuite la medicul de familie, medicamente gratuite sau compensate, investigații medicale și spitalizare.
„Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, observăm că, întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar FNUASS este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate. Este adevărat că instanța de contencios constituțional apreciază că statul are libertatea de a stabili modul de acordare, baza de calcul, cuantumul și durata acordării indemnizațiilor de incapacitate temporară de boală, însă opțiunea legislativă nu trebuie să golească de conținut dreptul constituțional protejat și să nu aducă atingere substanței sale esențiale. Or, prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional la asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa”, menționează Avocatul Poporului.
„Atunci când statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează, practic, o deturnare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS. Or, dacă natura juridică a contribuției la sănătate este una specială (cu destinație precisă), atunci orice limitare a unui drept, în condițiile în care cota de contribuție rămâne neschimbată, poate fi interpretată ca o încălcare a protecției sociale, dar și a unui drept patrimonial corelativ contribuțiilor plătite”, mai subliniază Avocatul Poporului.
În opinia Avocatului Poporului, invocarea fraudei ca temei pentru neplata primei zile de incapacitate temporară de muncă instituie o prezumție de fraudă din partea tuturor asiguraților, „aspect de neacceptat într-un stat de drept”.
„Neplata primei zile de concediu medical afectează în mod disproporționat lucrătorii cu venituri mici, transformând dreptul la asistență socială într-unul iluzoriu. Statul român, prin această reglementare, ignoră obligația de a nu diminua nivelul de protecție socială, încălcând standardele europene de protecție a drepturilor omului”, potrivit Avocatului Poporului.
Avocatul Poporului arată că, prin neplata primei zile de concediu medical, statul rupe contractul social implicit, deoarece asiguratul, deși și-a îndeplinit obligația fiscală de a contribui cu o cotă procentuală din venit, se vede pus în situația de a suporta individual riscul social pentru care s-a asigurat.
Această „economie” bugetară afectează, pe de o parte, persoanele cu venituri mici, pentru care pierderea veniturilor aferente unei zile de muncă poate influența accesul la medicamente sau tratament, transformând astfel o măsură de eficiență administrativă într-o barieră în calea exercitării dreptului la sănătate, iar, pe de altă parte, aduce atingere securității juridice, întrucât cetățeanul care și-a achitat contribuțiile sociale conform legii are așteptarea legitimă ca, în momentul survenirii riscului asigurat (boala), protecția oferită de stat să fie completă, nu fragmentată arbitrar.
Practic, legiuitorul a ales calea cea mai facilă de a diminua cheltuielile prin sacrificarea protecției sociale, ceea ce transformă măsura într-una excesivă și, prin urmare, neconstituțională, mai scrie Avocatul Poporului în sesizarea către CCR.
Potrivit sursei citate, în plus, soluția legislativă criticată are un impact negativ direct asupra pacienților cronici care depind de tratamente periodice, care necesită spitalizare de zi.
Ştiri video recomandate
