Au început consultările de la Cotroceni. Participă câțiva magistrați și foști procurori. Nicușor Dan: „Este o discuție publică”

Fost magistrat timp de 12 ani: Nu s-a schimbat nimic în bine, ci dimpotrivă, în ceea ce privește Justiția. Cu excepția măririlor salariale, tot ce se întâmplă a fost un efort din partea unor grupuri de interese pentru a ajunge unde am ajuns azi. Ăsta este motivul pentru care mi-am dat demisia și nu cred că se va schimba ceva în bine. Nu este normal, nu este firesc punctul în care se află.

ICCJ și CAB sunt instituții controlate, spune el.

Procuror la Parchetul Ploiești cere ca toate cazurile prezentate în documentarul Recorder, inclusiv cele menționate la întâlnirea de azi, să facă obiectul unor verificări serioase, care să fie aduse la cunoștința publicului. Doar astfel va crește gradul de încredere în activitatea magistraților.

Dragoș Călin, președinte al Asociației forumului judecătorilor din România

„Simt nevoia să umilească anumiți judecători”. Sunt judecători care au luat note proaste și au fost promovați, în timp ce alții care au rezultate foarte bune nu sunt

Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești

Este o totală lipsă de transparență să poți intra în magistratură cu un asemenea examen. Propun înlocuirea acestui interviu cu un exeman similar ce se dă la Facultatea de Psihologie, un examen scris de gândire critică. Dacă dovedești că ai o gândire critică, cred că poți să treci mai departe și să fii un magistrat corect.

Magistrat: Judecătorii sunt întrebați la interviuri de ce au protestat pe un anumit subiect legat de justiție, dacă au semnat sau nu vreun memoriu. Toate aceste pot aduce un sentiment de teamă.

Adrian Soare, judecător: O altă propunere este extinderea protecției pentru avertizorii de integritate, reglementată la nivel european. Ea ar trebui extinsă și la nivelul magistraților. 

Limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat. Considerăm că asta ar întări, cumva, independența acestora.

Eliminarea probei interviului la majoritatea concursurilor, unde se poate.

Simplificarea procedurilor de revocare a membrilor CSM.

Andrei Soare, judecător: Propunerile noastre sunt cele de revenire a atribuțiilor colegiului de conducere a instanței, cele pe care le avea înainte de 2022, chiar întărite. Și diminuarea atribuțiilor președintelui, pentru că atât interlocutorii care cunosc, cât și lumea trebuie să știe că președinții de instanță pot decide specializarea unui judecător, pot decide pe ce secție să îl pună, pot să decidă o parte importantă din cariera și destinul unui judecător.

Mutarea pe o altă secție poate avea pentru mine impact mai mare decât o sancțiune disciplinară.

Andrei Soare, judecător

Cum am ajuns aici? Eu vin să vă spun că există mulți magistrați curajoși, dar care vor previzibilitate în carieră, proceduri de promovare, de selecție, bazate pe criterii obiective, care să garanteze meritocrația dar, mai ales, protecția împotriva arbitrariului. Arbitrariul înseamnă o evaluare care să nu țină cont de criterii meritocratice.

Laura Diriuș mai vorbește despre presiuni din partea șefului secției ei pentru a nu pune în aplicare niște mandate de percheziție într-un caz în care unul dintre suspecții dintr-un anumit dosar era apropiat de acesta. 

„Noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce activitate fac eu în dosar”, mai spune ea.

Laura Diriuș – procuror

Cu privire la metehnele de care vorbeau colegii, despre dublul standard, pot veni să prezint tot experiența personală. În 2023 am făcut o cerere să mă mut de pe judiciar pe penal. Am fost desemnată într-un dosar în care am muncit extrem de mult. Dosarul avea deja activitate de doi ani și a trebuit să analizez 80 de volume. Când am fost scoasă din dosar, avea 300 de volume.

Conducerea Direcției, în mod repetat, a venit cu mine cu semnalul să ies din acea cauză. Nu am înțeles argumentele și mi le-am expus. S-au găsit niște aspecte trecute pe o hârtie cu privire la activitatea mea. Am fost prinsă într-o procedură de revocare, inclusiv la secția de procurori.

Am avut surpriza plăcută în care toți membrii din secția de procurori au apreciat că toate aspectele din acel raport de revocare erau absolut nereale. CSM a emis hotărârea, șeful Direcției nu a ținut cont de acestea, și a ținut revocarea mea.

Laura Diriuș – procuror:

Nu o să fac trimiteri la situații din dosare concrete, însă unele aspecte le-am trimis deja pe emailul Administrației Prezidențiale. În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze foarte complexe, mediatizate și lucrurile păreau că merg așa cum am învățat în facultate.

De la un timp, lucrurile nu mai stau așa, aspect care se poate observa din conținutul unor hotărâri judecătorești în sens larg, aspect care creează o stare de insecuritate pentru magistrați, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poți fi exclus din magistratură, revocat din DNA.

Ca să fiu mai explicită, am făcut trimitere la o cauză judecată, respectiv dosarul Vanghelie. Eu am intrat în acea cauză. Sunt reale aspectele prezentate în spațiul public. Aș mai adăuga faptul că și la judecarea pe fond s-au permutat patru completuri de judecată și noi am fost puși în situația să observpm, fără să avem pârghii sau să manifestăm.

Am trimis mesaje către șeful Direcției Judiciare, cu aspectele care nu erau în regulă în acea cauză. Ce este interesant este că însăți decizia penală, în opinia mea, ca procuror care cunoaște foarte bine acea cauză, sunt anumite aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiunile de drept.

Fost magistrat: Prima temă este cea mai importantă: trebuie să terminăm odată pentru totdeauna cu jocurile politice în numirea șefilor din parchete. Când au fost numiți cei care conduc acum DNA, PG, domnule președinte, se știa cine sunt. Cum este posibil așa ceva? Și, pe bună dreptate, oamenii se întreabă de ce magistrații nu concurează? Păi, de ce să o facă dacă știu cine va fi acolo? Sunt chestiuni concrete, reale, nu sunt povești. Expiră mandatele unora: și acolo se știe cine va fi. Se aude. Există mișcări de trupe pe la PG, sunt oameni în cărți.

De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată între colegii noștri magistrați și politicieni. Și acest lucru este nepermis.

Magistrat: Eu cred că tema determinantă în acest moment nu este neapărat cum trebuie să arate textul respectiv din lege. Cred că tema relevantă din societate este cum trebuie să arate justiția. Trebuie spuse lucrurilor pe nume: să găsim răspunsul la întrebarea de ce justiția arată cum arată? Eu cred că arată așa pentru că societatea românească a permis mult prea multă vreme politicului să intervină în justiție.

M-am săturat să ajung în ședința de judecată și să judec fleacuri. Am mai plecat și pentru că m-am săturat să aud că sunt chiabur, că mă bucur de privilegii, să citesc că am pensii de 5000 de euro. Am o pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro. Nu m-am pensionat la 48 de ani. Am 51. Cred că politicienii trebuie să fie foarte atenți când discută despre justiție, pentru că este o chestiune tare sensibilă în statul de drept.

„La procedura cercetării disciplinare, de exemplu, există un dublu standard în activitatea Inspecției Judiciare. Anumiți judecători desfășoară activități care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Sunt judecători care au fost propuși direct miniștri ai Justiției, în timp ce înregistrau această calitate de judecător și nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe rețelele sociale mesaje care sfidează bunul simț: nu li se întîmplă absolut nimic”.

Daniel Ungureanu, procuror Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Liviu Cârneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna

Diriuș Laura – procuror

Mihai Cătălin Constantin – judecător la CAB Ploiești

Vartic Marius Cătălin – pensionat din funcția de procuror DNA

Dragoș Călin, președinte al Asociației Judecătorilor din România la CAB

Alin Bodnar – judecător la Tribunalul București

Alexandru Oancea – procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, care și-a dat demisia la 1 noiembrie

Bogdan Pârlog – președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar

Cristian Anghel – fost procuror la Cab și DNA

 La rândul ei, Secţia pentru judecători a CSM a reacţionat dur, susținând că un astfel de referendum nu există în arhitectura legală şi că separaţia puterilor în stat nu permite un asemenea tip de presiune asupra unei autorităţi constituţionale.

„Exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituția României.

Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice”, se arată într-un comunicat al instituției.

„România - STAT DE DREPT sau NU? Nu există niciun temei de drept care să permită preşedintelui ţării organizarea unui 'referendum în cadrul corpului magistraţilor' pentru 'plecarea CSM'. Pentru a înţelege mai uşor încălcarea separaţiei puterilor în stat, e ca şi cum Justiţia ar organiza un referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui României ori pentru dizolvarea Parlamentului”, a scris și judecătorul CSM, Alin Ene.

Fostul membru CSM, Adrian Toni Neacşu, atrage atenţia că vorbim despre o instituţie constituţională, nu despre o structură administrativă care poate fi „demisă” la presiune politică.

„Cred că intenţiile domnului preşedinte sunt de o gravitate extremă, raportat strict la ce prevede Constituţia. CSM este o instituţie prevăzută în Constituţie. Nu se poate interveni asupra modului său de funcţionare, pentru că asta înseamnă separarea puterilor în stat.

Ministrul Justiţiei nu răspunde la telefoane pentru că nu prea are ce să răspundă, trebuie să-şi revină şi dumnealui după grozăvia acestor declaraţii. Nu există nicio posibilitate constituţională şi nici măcar legală ca preşedintele României să determine revocarea membrilor CSM, respectiv desfiinţarea, demiterea sau ce spunea dumnealui acolo”, spune el.

Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției, crede că ceea ce face preşedintele este, în opinia lui, politică pură, nu acţiune juridică.

„Nu, președintele n-a încălcat separația puterilor în stat. De ziua Revoluției, Președinte a făcut un manifest politic, un manifest care n-are legătură cu viața juridică, cu exigențele Constituției. Probabil că președintele ar trebui să-și ia și un consilier juridic care să-i spună ce-i politici și ce-i juridic. Nu poate să facă referendum în cadrul magistraturii”, a declarat acesta.

Şi adaugă că nici măcar întrebarea nu ar trece filtrul Curţii Constituţionale: „Pe de altă parte, chiar întrebarea aceea pe care o prefigurează e neclară. Eu cred că pică la Curtea Constituțională pentru că nu sunt judecăți de valoare. Să pui alegătorul, votantul să spună dacă CSM-ul acționează în interes public sau de grup”.

Pe scena politică, în paralel, o parte din opoziţie anunţă că vrea să strângă semnături pentru suspendarea preşedintelui, acuzându-l de „ingerinţă directă în sistemul judiciar prin atacuri repetate la adresa magistratilor si a CSM”.

Luni dimineaţă, în timp ce magistraţii vor intra la Cotroceni pentru o discuţie „fără limită de timp” cu preşedintele Nicuşor Dan, în faţa Palatului va avea loc protestul „Colindăm, Justiția să reparăm!”, organizat de comunitatea Declic. Astfel, în interior se va discuta despre „teroare”, „pedeapsă și recompensă” şi suspiciunea că o parte din Justiţie a fost confiscată de un grup de putere, în timp ce afară se strigă pentru repararea Justiţiei. Între cele două, se întinde un conflict deschis între Cotroceni şi CSM, cu mize care depăşesc ceea ce ar ăutea fi doar un schimb de replici între două instituții.

Punctul de plecare este raportul Administraţiei Prezidenţiale bazat pe sute de sesizări venite de la judecători şi procurori, după dezvăluirile Recorder. Magistraţii descriu un sistem care funcţionează, în bună parte, pe frică, control informal şi recompensă/pedeapsă.

Administraţia Prezidenţială notează că o parte importantă a magistraţilor a scris sub protecţia anonimatului, invocând „teama de consecințe” şi „frica de represalii”, de la dosare disciplinare până la blocarea promovărilor.

În documentele transmise, magistrații vorbesc despre climatul din instanţe şi despre raportarea la CSM şi Inspecţia Judiciară:

„Suntem amenințați cu inspecția judiciară, cu sancționarea de către CSM”;

„La CAB s-a instaurat frica”;

„nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare”;

„candidații neagreați sunt descurajați sau eliminați”;

„ne spun în ședință că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”;

„raportul IJ semnalizează soarta candidatului”;

„suntem în teroare”;

„ni se oferă direcții clare pe tipuri de dosare”;

„ședințe de supunere și denigrare”;

„ne spuneau că vor urma pedepse și cercetări”;

„totul funcționează pe principiul recompensă și pedeapsă”;

„Presiunea din interior este reală, iar mecanismele informale de influență funcționează mult mai dur decât se vede din exterior”;

„să înțelegeți că sub aparența legalității se întâmplă lucruri grave”.

 „Există o categorie de magistrati care nu actioneaza in interes public si care actioneaza in interesul unui grup pe care il constituie. Activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea discreționară a acestui grup de persoane. Inclusiv promovările la ICCJ s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup și nu pe criterii de profesionalism”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Mai mult, președintele României a anunțat un referendum în cadrul corpului magistraţilor, în ianuarie.

„Și, față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: `Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?`. Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme. Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”.