Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Victor Alistar, a prezentat, vineri, motivele invocate pentru contestarea la CCR a proiectului de lege privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat din nou răspunderea în Parlament. Curtea Constituţională a anunţat, tot vineri, că va dezbate contestaţia în 10 decembrie.
Potrivit lui Alistar, ÎCCJ consideră că Guvernul nu a prezentat motivele care stau la baza urgenței adoptării proiectului.
“Caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală (...)
Invocarea condiționalităților jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea, conform documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul acestor comunicări ale Comisiei nefiind stabilirea modalității de pensionare, care fusese anterior apreciată ca fiind îndeplinită, ci propunerea inițială referitoare la supraimpozitare”, a spus purtătorul de cuvânt.
Magistrații sunt nemulțumiți și de faptul că Ilie Bolojan nu a prezentat date despre impactul pe care reforma pensiilor magistraților îl va avea asupra bugetului "în anii următori".
UPDATE 12:40 Judecătorii de la Instanța supremă au decis, vineri, sesizarea Curții Constituționale în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Decizia, previzibilă, a fost luată în unanimitate - 102 voturi.
Magistrații au fost convocați anterior de președinta Instanței supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite la Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale.
Știrea inițială
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație şi Justiție decid, vineri, dacă reprezentanții acestei instanțe sesizează sau nu Curtea Constituțională în legătură cu proiectul de lege care modifică pensiile și condițiile de pensionare pentru magistrați.
Pentru promovarea rapidă a acestei legi, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
"La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată ședința Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație şi Justiție (...) având ca obiect al ordinii de zi sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu", a comunicat instanța.
Tot pentru vineri, Opoziția a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură, dar fără legătură cu legea în cauză.
Magistrații CSM nu sunt de acord să primească la pensie doar 70% din ultimul salariu net
Marți a avut loc ședința comună a Camerei Deputaților şi Senatului, în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025).
Proiectul stabilește condițiile de pensionare a magistraților şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Textul Guvernului prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:
- stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea vârstei de 49 de ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
- instituirea condiției de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani, în mod eșalonat;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
Proiectul mai prevede un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială, realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu.
Aplicarea acestor dispoziții este restrânsă la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR.
În data 20 octombrie Curtea a stabilit că documentul este neconstituțional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Ştiri video recomandate
