SUA pregătesc un atac asupra Iranului în următoarele 24 de ore

Italia și Polonia își îndeamnă cetățenii să părăsească Iranul „imediat”, potrivit Sky News.

Ministerul italian de Externe a reînnoit un apel anterior adresat cetățenilor de a pleca, invocând situația actuală de securitate.

În Iran se află aproximativ 600 de italieni, majoritatea în zona Teheranului.

Ministerul polonez de Externe a reînnoit, de asemenea, un apel anterior într-o postare pe X, spunând că „îndeamnă la plecarea imediată din Iran și sfătuiește împotriva oricărei călătorii în această țară”.

Cel puţin 3.428 de persoane au fost ucise în Iran de la începutul protestelor, la 28 decembrie, anunţă Iran Human Rights.

Un număr de 3.379 de persoane au fost ucise în perioada 8-12 ianuarie, precizează ONG-ul care citează surse din Guvernul iranian

Autoritățile iraniene au arestat peste 10.000 de persoane.

MAE e gata să ofere asistență consulară rapidă, indiferent de evoluţia situaţiei de securitate din Iran. Până în prezent nu există solicitări de repatriere din partea celor aproximativ 400 de cetăţeni români aflaţi în această ţară, a precizat ministerul român de Externe într-un comunicat.

„În aceste zile, oameni curajoși își riscă viața și libertatea pentru un viitor mai bun în țara lor. Ne alăturăm condamnărilor ferme ale actelor de violență și de represiune împotriva lor. Libertatea de a protesta pașnic, libertatea de asociere și libertatea de a putea comunica sunt încălcate. Știm din proprie experiență ce înseamnă aceste drepturi în istoria unei țări. În discuția cu diplomații noștri din regiune, prioritatea a fost să ne asigurăm că sunt pregătiți pentru orice scenariu posibil, în condițiile tensiunilor actuale”, a precizat ministra de Externe, Oana Țoiu, într-o postare publicată pe Facebook.

„Am analizat în detaliu evoluțiile recente și am calibrat, împreună cu ambasadorii noștri, variantele de acțiune diplomatică pentru diverse scenarii posibile și coordonarea acțiunilor diplomatice. Am discutat și despre viitoarea reuniune a Consiliului Miniștrilor de Externe UE, care va avea loc la sfârșitul acestei luni. Situația din Iran și regimul sancțiunilor vor reprezenta un punct important pe agenda de lucru. La București, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat aceste îngrijorări însărcinatului cu afaceri al Iranului. La Teheran, suntem în strânsă coordonare cu ambasadorii statelor UE, inclusiv pentru asigurarea respectării Convenției de la Viena”, a mai spus Oana Țoiu.

Statele Unite și partenerii săi regionali au înființat o nouă celulă de coordonare a apărării aeriene și antirachetă la baza aeriană Al Udeid din Qatar pentru a consolida apărarea integrată în Orientul Mijlociu, a anunțat miercuri Comandamentul Central al SUA.

Celula de Operațiuni Combinate de Apărare Aeriană - Apărare din Orientul Mijlociu are sediul în cadrul Centrului de Operațiuni Aeriene Combinate de la Al Udeid și este formată din personal american și parteneri regionali.

„Acesta este un pas semnificativ înainte în consolidarea cooperării regionale în apărare”, a declarat comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper al Marinei, adăugând că noua celulă va îmbunătăți coordonarea și schimbul de informații privind responsabilitățile în materie de apărare aeriană și antirachetă.

Lufthansa le-a spus angajaților săi din Israel să se pregătească pentru părăsirea țării și pentru anularea zborurilor începând de joi, au declarat persoane familiarizate cu situația pentru Iran International.

Iranul a avertizat Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Turcia că va ataca bazele militare americane de pe teritoriul lor dacă Washingtonul ar ataca Iranul, a declarat pentru Reuters un oficial iranian de rang înalt.

O intervenție militară a SUA în Iran va avea loc cel mai probabil în următoarele 24 de ore, au declarat, sub anonimat, doi oficiali europeni, citați de Reuters și preluați de Sky News.

De asemenea, conform presei britanice, care citează un înalt funcționar israelian, o astfel de decizie - de atacare a regimului de la Teheran, de către SUA - „pare iminentă”.

Astfel, Donald Trump pare decis să atace Iranul, chiar dacă motivul unei astfel de intervenții militare nu este clar cunoscut, a mai declarat sursa citată.

Regatul Unit retrage personal de la baza militară americană din Qatar, informează Sky News.

„Nu comentăm detalii privind bazele și desfășurările din motive de securitate operațională. Regatul Unit adoptă întotdeauna măsuri de precauție pentru a garanta securitatea și siguranța personalului nostru, inclusiv, atunci când este necesar, retragerea acestuia”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului britanic al Apărării.

Liderii de la Teheran au amenințat în repetate rânduri că vor declanșa represalii asupra bazelor militare americane din regiunea, în cazul unui atac al SUA asupra Iranului.

„Regatul Unit ia întotdeauna măsuri de precauție pentru a asigura siguranța personalului nostru, inclusiv prin retragerea acestui personal”.

Compania SpaceX a lui Elon Musk oferă acces gratuit la internet utilizatorilor din Iran prin serviciul său de satelit Starlink, în timp ce Republica Islamică continuă reprimarea protestelor cetăţenilor şi în contextul unui blocaj aproape total al comunicaţiilor, informează EFE, preluată de Agerpres.

Conturile pe care Starlink le avea în Iran erau inactive până acum din cauza absenţei unei licenţe oficiale, dar acestea au fost conectate şi au fost eliminate taxele de abonament pentru a facilita accesul populaţiei, a explicat Ahmad Ahmadian, director executiv al organizaţiei non-profit de tehnologie Holistic Resilience.

„Este foarte simplu: trebuie doar să conectezi terminalul satelitar într-un loc cu vizibilitate liberă spre cer şi gata”, a asigurat directorul executiv.

Decizia de a pune la dispoziţia iranienilor serviciul Starlink a fost cunoscută după ce a avut loc o conversaţie telefonică la începutul acestei săptămâni între preşedintele SUA, Donald Trump, şi antreprenorul Elon Musk, potrivit postului CNN.

În ultimele zile, regimul iranian a restricţionat accesul la internet şi a intensificat reprimarea protestelor, fiind confirmată moartea a cel puţin 1.850 de manifestanţi, conform ONG-ului Human Rights Activists (HRA).

Sistemul Starlink, care are pe orbită mii de sateliţi, a devenit un instrument esenţial în situaţii de blocaj digital, precum cea prin care trece Iranul sau în alte situaţii în care comunicaţiile devin dificile în zonele de război, aşa cum este cazul în Ucraina.

NBC News afirmă că sute de soldați au început să fie evacuați din baza aeriană al-Udeid și sunt mutați către alte baze și hoteluri din regiune.

Acest lucru se face într-un efort de a-i scoate din pericol în cazul în care ar avea loc o operațiune în Iran care ar putea declanșa un răspuns din partea Teheranului și ar putea pune în pericol militarii americani din regiune, au declarat sursele pentru NBC.

Baza aeriană al-Udeid este cea mai mare bază militară americană din regiune și găzduiește aproximativ 10.000 de soldați.

Ca o reamintire, trupele au fost retrase din aceeași bază în iunie anul trecut, când Washingtonul a atacat siturile de îmbogățire a uraniului din Teheran.

Retragerea actuală a trupelor pare să facă parte dintr-un efort mai coordonat înainte de orice operațiune, spune NBC.

Autoritățile iraniene ar fi început să cheme familiile protestatarilor uciși să le recupereze trupurile contra cost, au declarat doi iranieni, sub rezerva anonimatului, pentru CNN.

După moartea Robinei Aminian, o tânără de 23 de ani a fost ucisă la un astfel de protest, familia ei a mers la Teheran să-i recupereze cadavrul, a declarat unchiul femeii, Nezar Minouei.

„Mama ei, strigând și plângând, a reușit cu mare dificultate să ajungă la locul în care erau strânse cadavrele pentru a căuta trupul fiicei ei. I-a găsit cadavrul și a fost obligată, practic, să-l fure”.

Când familia a revenit în orașul de origine, Kermanșah, „au auzit că autoritățile veniseră la ei acasă pentru a-i obliga să plăteacă pentru recuperarea cadavrului”.

Au îngropat-o pe femeie într-o groapă nemarcată, cu mâinile goale și fără niciun ritual, „de teamă că reprezentanții regimului ar putea veni să-i fure rămășițele”.

Un alt iranian, care a vizitat un cimitir din Iran și a cerut să rămână anonim din motive de securitate, a făcut declarații similare, spunând că autoritățile „forțează oamenii să plătească o sumă de bani pentru a putea recupera cadavrele din spitale și morgi”.

„În unele cazuri, nici nu le-a fost permis oamenilor să ia în primire rămășițele celor dragi”.

Nu este o tactică nouă a regimului iranian, care a mai acționat în această manieră și în trecut.

La protestele din 2019, informații apăruseră că regimul „taxează” familiile celor uciși la numărul de gloanțe din trupurile neînsuflețite.

Unii soldați de la cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu, cea din Qatar, au fost îndemnați să evacueze, a declarat pentru CNN, miercuri, un oficial american implicat în decizie.

Informația vine în contextul în care administrația Trump se pregătește să acționeze împotriva regimului de la Teheran. Baza a mai fost țintită de iranieni în trecut, în iunie, după atacul american împotriva programului nuclear iranian.

Acum, în timp ce președintele SUA evaluează posibilitatea intervenției, baza la care sunt desfășurați în jur de 10.000 de militari americani ar putea să devină din nou o țintă a iranienilor.

SUA au acționat și în iunie pentru a evacua baza, înainte ca iranienii să o atace. Anunțul evacuării parțiale ar putea însemna că o lovitură americană împotriva Iranului este iminentă.

„A fost război.” Așa descrie o tânără iraniană ce a văzut pe străzile din Teheran înainte de a reuși să fugă din țară cu un zbor spre Dubai.

Timp de cinci zile, majoritatea iranienilor nu au putut contacta lumea exterioară. Abia acum au început să revină conexiunile telefonice limitate.

„Toată lumea era împușcată în cap”, spune femeia, pentru Sky News, descriind protestele care izbucneau în fiecare noapte în cartierul ei din nordul Teheranului.

„Nu cred că mai au loc în închisori, așa că pur și simplu ne omoară.”

Leila (pseudonim) a părăsit Iranul duminică noaptea, după câteva zile de escaladare a tulburărilor care au început joi, când o mare parte a țării a pierdut contactul cu lumea exterioară.

În fiecare seară, spune ea, protestatarii se adunau pe străzi. Alții strigau de la ferestrele apartamentelor lor: „Moarte lui Khamenei” și „Aduceți-l înapoi pe Reza Pahlavi ”, cerând sfârșitul Republicii Islamice și revenirea șahului.

„O mulțime, o mulțime de oameni erau stropiți cu gaze lacrimogene. Ne-au ars buzele și ochii”, spune ea.

Ea descrie cum a văzut un membru al Gărzii Revoluționare din Iran îndreptând o armă spre o mamă care stătea într-o mașină cu un copil mic pe bancheta din spate. Copilul plângea.

Femeia nu a fost împușcată - dar alții au fost.

„Am văzut doi tipi lângă o moschee”, spune Leila. „Unul dintre ei tocmai fusese împușcat în cap.”

„Ne-am ascuns pe o stradă laterală. Când ne-am întors câteva minute mai târziu, cadavrul dispăruse deja.”

„Vărul prietenei mele a fost împușcat de cinci ori. A murit”, spune ea. „Oamenii din jurul meu erau uciși.”

În ultimele zile, autoritățile iraniene au insistat că situația este „sub control”. Televiziunea de stat a anunțat că școlile, băncile și afacerile vor rămâne închise săptămâna aceasta - oficial din cauza poluării.

Aproximativ 100 de iranieni s-au adunat, miercuri, în faţa ambasadei SUA din Bucureşti, pentru a protesta faţă de regimul de la Teheran. Ei au ieşit la această manifestaţie pentru a fi alături de prietenii lor care au rămas în Iran. Nu mai au contact cu apropiaţii de acolo de mai multe zile, după ce Internetul a fost limitat. 

Iranienii care sunt stabiliţi în România au scandat împotriva regimului de la Teheran şi au cerut libertate. Vor ca ţara lor să fie o democraţie, ca să poată reveni acolo. Protestul a fost paşnic. 

Sursa foto: captură video

Atmosfera din capitala iraniană, Teheran, este „extrem de grea și tensionată” după reprimarea violentă a protestelor, spune un locuitor al orașului, citat de CNN.

„Toată lumea știe că a avut loc un masacru masiv, iar atmosfera a devenit extrem de tensionată și de grea”, spune bărbatul de 47 de ani care a cerut să rămână anonim.

„Oamenii sunt traumatizați și le este foarte greu să vorbească despre ce s-a întâmplat”, a adăugat el.

Ultimele două zile au fost mai „tăcute”, iar mersul între cartiere este interzis după ora 20:00.

„Poliția deobicei tolerează scandările și adunările, dar, în momentul în care simt că are loc o mișcare de masă sau o escaladare, răspund cu violență. Un prieten de-al meu a fost martor la un moment în care s-a tras de la distanță mică”.

El spune și că există un acces foarte limitat la internet – „se pot accesa doar 1-2 aplicații aprobate de stat, folosite de elevi, studenți sau pentru acces bancar”.

„Din cauza blackout-ului, majoritatea iranienilor nu au văzut încă imaginile de la Kahrizak (morga improvizată unde sunt aruncate cadavrele celor uciși – n. red.) saudin alte locuri. Informațiile se răspândesc greu, din gură în gură”, spune el.

„Politic vorbind, oamenii nu sunt aliniați în spatele unei grupări sau persoane. Supraviețuirea este cea mai importantă – oamenii se tem pentru viețile lor și se luptă să subziste”.

Internetul în Iran va mai rămâne deconectat pentru „următoarele una-două săptămâni”, informează agenția de presă de stat iraniană Fars.

Iranul se află deja în a șasea zi de blackout total în comunicații, internetul și telefonia fiind complet deconectate.

Conform unor surse din Iran, unii au reușit să folosească telefoanele fixe și mobile pentru o scurtă vreme, marți.

Blackoutul face dificilă obținerea unui bilanț exact al victimelor represiunii regimului iranian.

Ministrul justiției iranian, Amir Hossein Rahimi, spune că toți cei care au fost arestatți pentru că au ieșit în stradă începând cu data de 8 ianuarie sunt „vinovați de participare la un război intern”.

Oficialul regimului iranian a făcut declarațiile într-un interviu pentru agenția de presă de stat semi-oficială Mehr.

Rahimi a făcut distincția dintre protestatarii care au ieșit după data de 8 și cei de dinainte. Rahimi spune că regimul consideră că protestatarii care au ieșit în stradă înainte de 8 ianuarie au fost „legitimi”.

„Din 8 ianuarie încoace nu a mai fost vorba de proteste, ci de un război intern. Oricine a fost arestat de atunci este vinovat”, spune Rahimi.

Televiziunea de stat iraniană a anunțat că înmormântarea în masă de miercuri din Teheran va include 300 de cadavre ale membrilor forțelor de securitate și ale civililor. Înmormântarea va avea loc la Universitatea din Teheran, sub stricte măsuri de securitate, relatează Associated Press (AP), potrivit The Guardian.

Agenția de știri Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, care monitorizează numărul victimelor, a declarat că peste 2.550 de persoane au fost ucise, dintre care 2.403 protestatari și 147 persoane afiliate guvernului. Doisprezece copii au fost uciși, împreună cu nouă civili care, potrivit agenției, nu participau la proteste. Peste 18.100 de persoane au fost reținute, a declarat grupul.

Evaluarea demonstrațiilor și a numărului de victime din străinătate a devenit mai dificilă, iar AP afirmă că nu a putut evalua în mod independent numărul victimelor, având în vedere întreruperea comunicațiilor în țară.

Iranul a avertizat țările din regiune că va lovi bazele militare americane din aceste țări în cazul unui atac al SUA, a declarat un înalt oficial iranian pentru Reuters, în urma amenințărilor președintelui Donald Trump de a interveni în contextul protestelor antiguvernamentale la nivel național, scrie Times of Israel.

„Am informat țările din regiune, de la Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite până la Turcia, că bazele americane din aceste țări vor fi lovite dacă SUA vor ataca Iranul", a declarat oficialul, cerând acestor țări „să împiedice SUA să atace Iranul".

Erfan Soltani, un bărbat iranian de 26 de ani, a fost condamnat la moarte și va fi executat de regimul de la Teheran pentru participarea sa la protestele împotriva ayatolahului și regimului de dictatură religioasă, relatează BBC.

O rudă a bărbatului spune că autoritățile au programat execuția bărbatului pentru data de 14 ianuarie, miercuri. Cel mai probabil regimul de la Teheran încearcă să-l facă pe Soltani un exemplu pentru restul protestatarilor care continuă să se opună regimului, în ciuda reprimării brutale și miilor de morți.

O rudă a bărbatului a declarat pentru BBC Persian că el a fost arestat joia trecută, în ziua în care protestele și-au atins vârful.

„Procesul a fost extrem de rapid, pe parcursul a doar două zile, tribunalul a făcut public verdictul – pedeapsa cu moartea”.

Awyar Shekhi, de la Organizația Hengaw pentru Drepturile Omului, spune că ea și echipa ei nu au mai văzut niciodată un caz care să treacă atât de repede prin toate procedurile

„Ne e teamă că vor fi și mai multe cazuri similare”

Shekhi spune că se teme că sunt multe cazuri similare cu cel al lui Erfan Soltani. Ele ar putea să nu fie vizibile pentru media internaționale pentru că regimul iranian a tăiat complet accesul la internet și telefonie. 

Shekhi spune că sora bărbatului a încercat să găseacă o modalitate de a-l apăra, însă regimul i-a transmis că „nu există niciun caz”.

Autoritățile dictaturii de la Teheran au spus rudelor că le vor permite să-l vadă pentru ultima oară înainte de execuție. De la arestul său, Erfan Soltani nu a putut să ia legătura cu familia.

Shekhi spune și că deși regimul iranian a reprimat mereu orice mișcare de protest, situația nu a fost niciodată atât de severă.

„Vedem ucideri în masă la o scară incredibilă în marile orașe precum Teheranul. Credem că guvernul iranian face toate astea pentru a inocula frica în oameni, să o folosească pentru a controla populația, pentru a nu mai permite alte proteste să aibă loc”.

Un medic iranian a povestit despre ce se întâmplă în Iran, dând detalii despre scenele haotice care au loc și pe străzile și în spitalele din țară în timpul campaniei de reprimare brutală a revoluției.

Medicul a părăsit țara recent, conform CNN, însă a dorit să rămână anonim pentru a nu deveni o țintă – spune că situația în spitalul său „a luat-o razna” joi noapte, când a început blackout-ul internetului.

„Am avut ceea ce se numește în medicină o «situație cu victime în masă». Asta e o situație în care există mai puține spitale și centre medicale decât oameni răniți sau cu probleme, ceea ce înseamnă că sistemul nu mai poate face față”, a declarat el pentru CNN.

Medicul spun că a făcut triajul pacienților și a fost obligat să aleagă pe cine să salveze în funcție de cine avea cele mai multe șanse până la eliberarea unei mese de operație.

De vineri, spune el, tipul de răni suferite de protestatari se schimbase – „Era de parcă se dăduse ordinul pentru a se folosi muniție de război”.

„Vineri noapte am început să aud ropote, nu ca și cum ai trage cu o pușcă (de asalt – n. red.) Kalașnikov ci se auzea ca un foc de mitralieră grea Dușka”, a adăugat medicul.

În următoarea dimineață, după ce a plecat de acasă, el spune că a văzut sânge pe stradă, iar colegii i-au spus că mai mulți oameni fuseseră împușcați direct în față, de la distanță mică.

Forțele de securitate au început să apară și la spital, făcând liste cu numele celor tratați.

„Până vineri seară toate paturile erau ocupate. Majoritatea erau răniți de gloanțe. Viața era paralizată, nimeni nu era în regulă.

Speranța (cu privire la posibilitatea căderii regimului) în reportajele din străinătate nu există în Iran. Toată lumea este capturată de teroare și deznădejde”, a adăugat el.

Misiunea Iranului la ONU a acuzat, marţi, Statele Unite că încearcă să găsească un „pretext” pentru o intervenţie militară împotriva regimului.

„Fanteziile şi politica Statelor Unite faţă de Iran se bazează pe abordarea schimbării de regim, cu sancţiuni, ameninţări, tulburări orchestrate şi haos servind drept modus operandi pentru a fabrica un pretext pentru o intervenţie militară”, a scris misiunea iraniană pe Twitter, într-un mesaj însoţit de o scrisoare de protest adresată liderilor ONU.

Cel puțin 2.403 protestatari au fost uciși în Iran de la începutul protestelor anti-regim, la sfârșitul anului trecut, conform HRANA.

De asemenea, Iranul intră în cea de-a șasea zi fără internet, în condițiile în care regimul de la Teheran încă speră înnăbușească protestele cu ajutorul blocadei de comunicații și informaționale.

Consiliul Național de Securitate s-a reunit marți fără Trump pentru a pregăti opțiuni pentru președinte, a declarat o persoană familiarizată cu întâlnirea, pentru Washington Post. Vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali îi prezintă lui Trump opțiuni fără a recomanda una anume, a spus aceeași persoană.

În pofida retoricii belicoase din spațiul public, Trump s-a arătat mai puțin sigur în discuțiile private pentru un bombardament în Iran, potrivit unor persoane apropiate Casei Albe. Unii l-au descris ca fiind mai puțin entuziast decât înainte de bombardamentele din iunie. Un altul a spus că este „ca o aruncare a unei monede”.

Argumentele împotriva unei lovituri includ pericolul unui accident sau al unui eșec, pe măsură ce armata americană și serviciile de informații încearcă operațiuni cu risc ridicat, precum și posibilitatea ca prăbușirea guvernului iranian să ducă la un regim și mai militant sau la un alt stat eșuat în Orientul Mijlociu, potrivit unor foști oficiali și persoane apropiate Casei Albe, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a descrie conversații private sensibile.

Spre deosebire de primul mandat al lui Trump, când unii dintre consilierii săi pentru securitate națională proveneau din aripa mai dură a politicii externe republicane, majoritatea consilierilor actuali ai președintelui sunt mai puțin înclinați să intervină în Orientul Mijlociu. Vance a susținut decizia lui Trump din iunie de a bombarda principalele facilități nucleare ale Iranului, dar este precaut în privința riscului de a fi atras într-o implicare mai profundă în Orientul Mijlociu, au declarat două persoane apropiate lui, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta opiniile private ale oficialilor.

Trump a fost informat săptămâna trecută cu privire la opțiunile militare și la o serie de alte scenarii, potrivit unui fost oficial american familiarizat cu situația. Acestea includ atacuri cibernetice asupra infrastructurii guvernului iranian, măsuri pentru a contracara blocarea de către Iran a comunicațiilor protestatarilor și lovituri asupra unor ținte asociate serviciilor de securitate represive ale Iranului.

Doi oficiali europeni, vorbind sub condiția anonimatului pentru a descrie informații sensibile, au declarat că țările lor au fost rugate luni de administrația Trump să împărtășească informații de intelligence despre posibile ținte din interiorul Iranului.

„Nu avem niciun indiciu că președintele Trump va viza facilități nucleare. Este mai probabil să se îndrepte împotriva conducerii organizațiilor și forțelor care sunt responsabile și implicate în uciderea protestatarilor”, a declarat unul dintre oficiali.

Pentagonul este îngrijorat de o posibilă ripostă iraniană, a spus o persoană familiarizată cu modul de gândire al administrației. Avioane, nave și personal al Forțelor pentru Operațiuni Speciale au fost retrase din Comandamentul Central, structura Departamentului Apărării care supraveghează forțele din Orientul Mijlociu, în săptămânile premergătoare misiunii Maduro.

În acest moment, administrația „pur și simplu nu are mijloacele în regiune pentru a efectua o lovitură cinetică de amploare fără a risca represalii”, a spus persoana familiarizată cu gândirea administrației. „A trebuit să retragem multe dintre resursele noastre din Centcom pentru a sprijini Venezuela.”

Totuși, există opțiuni. Mai multe distrugătoare se află în apropiere și sunt capabile să lanseze rachete cu rază lungă de acțiune, precum și, probabil, submarine cu rachete balistice. Președintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a arătat că este dispus să folosească platforme de atac neașteptate, cum ar fi desfășurarea bombardierelor stealth B-2 bazate în SUA, care au zburat 36 de ore fără oprire pentru a lovi Iranul în timpul Operațiunii „Midnight Hammer”.

Donald Trump a declarat, marți, în timpul unei vizite la o fabrică din Detroit, că aliaţii Statelor Unite prezenţi în Iran ”ar trebui să plece”, în contextul speculațiilor despre posibile noi atacuri americane.

”Aceasta nu este o idee rea”, a precizat Donald Trump, întrebat dacă aliații SUA din Iran ar trebui să părăsească țara.

Departamentul de Stat le-a cerut marţi cetăţenilor americani să părăsească Iranul.

”Cetăţenii americani trebuie să se aştepte la tăieri persistente ale Internetului, să prevadă mijloace de comunicare alternative şi, dacă este posibil, în deplină siguranţă, să aibă în vedere să părăsească Iranul pe cale terestră către Armenia sau Turcia”, scrie pe site administraţia americană.

Președintele Donald Trump a declarat, marți, că participă la reuniunea Consiliului de Securitate, la Casa Albă, pentru a discuta despre Iran, notează CNN.

La revenirea din vizita întreprinsă în Michigan, el le-a spus reporterilor că se așteaptă să primească cifre actualizate despre decese, în contextul reprimării protestelor de către regimul de la Teheran.

"Revin acum la Casa Albă, unde vom analiza întreaga situație din Iran. Lucruri foarte grave", a spus Trump pe pista bazei militare Andrews.

El a spus că SUA vor reacționa "în consecință" la numărul actualizat de morți în urma represiunii forțelor de securitate din Iran

Trump a refuzat să spună pe loc care ar putea fi răzpunsul Statelor Unite, dar a adăugat că știe "în mod precis" cum va arăta acest răspuns.

Întâlnirea de la Casa Albă îi reunește pe secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării, Pete Hegseth, directorul CIA, John Ratcliffe, președintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, și directoarea Informațiilor Naționale, Tulsi Gabbard.

Vicepreședintele JD Vance era, de asemenea, așteptat să participe la eveniment.

Preşedintele american Donald Trump a fost întrebat marți ce a vrut să spună în postarea de pe Truth Social în care afirma că "ajutorul este pe drum" pentru protestatarii din Iran.

"Va trebui să vă daţi seama singuri. Îmi pare rău", le-a răspuns Trump jurnaliștilor.

Președintele a adăugat că nimeni nu a reuşit să îi furnizeze un număr exact al protestatarilor ucişi până în prezent în demonstraţiile din Iran.

El s-a deplasat în cursul zilei la Detroit pentru a susţine un discurs despre economie, urmând să revină apoi la Casa Albă.

Vicepreședintele american JD Vance prezidează, marți, o reuniune a membrilor Consiliului de Securitate Națională pe tema Iranului.

Potrivit unei surse familiarizate cu programul vicepreședintelui SUA, discuțiile încep la ora 16:00 în Washington (ora 23 în România).

Președintele Donald Trump, care s-a deplasat marți la Detroit, statul Michigan, urmează să revină mai târziu la Casa Albă.

Nu a fost clar imediat dacă el participă la reuniunea oficialilor de rang înalt din Consiliul de Securitate Națională.

Emisarul lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, s-a întâlnit în secret cu prințul moștenitor al Iranului, Reza Pahlavi, pe fondul protestelor antiguvernamentale din Republica Islamică, notează Axios, care citează o sursă oficială anonimă de rang înalt din administrația de la Washington.

Fiul fostului șah iranian, care trăiește în SUA, conduce din exil o facțiune a opoziției la regimul teocratic de la Teheran.

Întâlnirea celor doi a avut loc în weekend.

Conform Axios, a fost prima întâlnire la nivel înalt între opoziția iraniană și administrația Trump, de la începutul protestelor declanșate la finele lunii decembrie 2025.

Pahlavi încearcă să se poziționeze ca lider "de tranziție" al Iranului, dacă actualul regim cade.

În ultimele două săptămâni, prințul a apărut la posturile de televiziune americane, cerând administrației Trump să intervină în sprijinul protestatarilor.

Trump nu l-a susținut public pe prințul moștenitor

Când au început protestele, administrația Trump nu l-a văzut pe Pahlavi ca pe un actor politic semnificativ în eventualitatea răsturnării regimului actual.

Într-un interviu acordat emisiunii "Hugh Hewitt Show", săptămâna trecută, președintele Donald Trump a refuzat să-l susțină pe prinț, notează Axios.

Însă un oficial american de rang înalt a declarat că administrația a fost surprinsă de faptul că, în multe dintre demonstrațiile din orașele iraniene, protestatarii au scandat numele lui Pahlavi.

"A existat o ascensiune a lui Pahlavi. Îi scandează numele în stradă în multe orașe și se pare că se întâmplă natural", a spus oficialul citat de Axios.

Continuarea materialului, aici.

Președintele american Donald Trump a precizat marți că încă nu poate da o estimare exactă a numărului de protestatari uciși până acum în Iran de forțele de securitate și le-a cerut cetățenilor americani care încă mai sunt în Iran să părăsească țara, informează CNN.

„Aș zice că nu e o idee rea să pleci din această țară”, a spus Trump, după ce a fost întrebat dacă cetățenii SUA sau ai țărilor aliate americanilor ar trebui să părăsească Iranul.

Trump a evitat să precizeze exact ce fel de „ajutor e pe drum” în sprijinul demonstranților care protestează împotriva regimului de la Teheran. 

„O să vedeți voi”, le-a spus președintele SUA reporterilor.

Președintele Trump nu a participat marți dimineață (după fusul orar al Coastei de Est a SUA, n.r.)  la o întâlnire pe tema situației din Iran a principalilor responsabili cu securitatea națională ai administrației sale, notează CNN, care o citează pe Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe.

Leavitt a spus că pe agenda președintelui nu figura, marți dimineață, participarea la discuțiile cu secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării, Pete Hegseth, și cu directorul CIA, John Ratcliffe, printre alți oficiali.

CNN a relatat anterior că Trump urma să-i convoace pe oficialii de rang înalt din domeniul securității naționale pentru a discuta despre cum să procedeze în Iran.

De asemenea, postul israelian i24News a transmis că președintele SUA se va întâlni marți, la ora 23 (ora Israelului, aceeași oră în România) cu responsabili din administrație pentru a analiza planul de acțiune militară în Republica Islamică

Mai devreme în cursul zilei de marți, Trump a scris pe Truth Social că a anulat "toate întâlnirile cu oficialii iranieni", până când aceștia vor înceta "uciderea fără sens a protestatarilor".

Liderul de la Washington a spus, în urmă cu două zile, că Iranul a solicitat negocieri, adăugând, la momentul respectiv, că se pregătește o întâlnire în acest sens.

Cresc temerile că numărul persoanelor ucise în protestele din Iran este mult mai mare decât ceea ce a fost raportat public, relatează CNN.

Întrucât țara este în a cincea zi de blocadă informațională digitală instituită de Teheran, doar unele dintre decese pot fi confirmate.

Într-o actualizare de marți, Agenția de Știri a Activiștilor pentru Drepturile Omului (H.R.A.N.A.), cu sediul în SUA, a comunicat că cel puțin 1.850 de protestatari au fost uciși și cel puțin 16.784 au fost arestați de la începutul manifestațiilor anti-regim, pe 28 decembrie 2025.

H.R.A.N.A. a precizat pentru CNN că cifrele sale se bazează doar pe cazurile pe care le-a putut identifica și verifica. 

Însă, având în vedere că Iranul este în mare parte "offline", numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare.

Grupul de monitorizare a internetului NetBlocks confirmă că țara este fără acces la comunicații digitale de cinci zile. Măsura instituită de autoritățile regimului a redust drastic fluxul de imagini, videoclipuri și mărturii care să documenteze represiunea sângeroasă.

În ciuda întreruperii, CNN a reușit să contacteze persoane aflate la fața locului atunci când au fost posibile apeluri scurte pe liniile telefonice fixe și mobile. Mai mulți martori oculari au descris reprimarea violentă a protestatarilor și "condiții haotice" în interiorul spitalelor.

Un videoclip apărut în weekend și realizat în interiorul Centrului Medical Legal din Kahrizak pare să arate oameni înghesuiți în jurul unui monitor, căutând să identifice cadavrele rudelor pe baza imaginilor.

Închiderea internetului este o tactică de bază a regimului islamic în perioadele de tulburări. 

Teheranul a mai aplicat această măsură în urma protestelor din 2019 și 2022.

Rusia a condamnat, marți, amenințările SUA de a lansa noi atacuri în Iran și a avertizat împotriva „ingerinței externe subversive” în politica regimului teocratic de la Teheran.

„Cei care intenționează să folosească tulburările inspirate din exterior ca pretext pentru repetarea agresiunii împotriva Iranului din iunie 2025 trebuie să fie conștienți de consecințele dezastruoase ale unor astfel de acțiuni pentru situația din Orientul Mijlociu și securitatea internațională globală”, a declarat Ministerul rus de Externe.

Instituția, care s-a referit astfel la loviturile americane asupra siturilor nucleare iraniene, anul trecut, a adăugat că amenințările cu noi atacuri sunt „categoric inacceptabile”.

Declarația Rusiei a venit la câteva momente după ce Donald Trump a îndemnat demonstranții din Iran să continue protestele și să ocupe instituțiile statului.

Președintele american a spus că a anulat „toate întâlnirile cu oficialii iranieni” până când represiunea la adresa celor din stradă va înceta.

El urmează să se întâlnească, marți seară, cu oficiali ai administrației pentru a discuta planul de acțiune împotriva Iranului, potrivit informațiilor postului israelian i24News.

Președintele american Donald Trump se întâlnește marți cu oficiali de rang înalt ai administrației sale pentru a discuta planul de acțiune în privința Iranului, relatează postul israelian i24News.

Întâlnirea ar urma să aibă loc la ora 23, după fusul orar al României.

Presa internațională a relatat mai devreme în cursul zilei că liderul de la Washington este înclinat să bombardeze Iranul pentru a pedepsi regimul teocratic care a ucis, până în prezent, cel puțin 2.000 de oameni, în urma protestelor antiguvernamentale care au intrat în cea de-a treia săptămână.

Președintele SUA Donald Trump a transmis, marți, un mesaj pe rețeaua sa socială în care îi îndeamnă pe iranieni să protesteze și să preia „controlul” asupra instituțiilor. „Notați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare”, scrie Trump care anunță că „ajutorul este pe drum”.

„Patrioți iranieni, CONTINUAȚI PROTESTELE – PRELUAȚI CONTROLUL ASUPRA INSTITUȚIILOR VOASTRE!!!

Notați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare.

Am anulat toate întâlnirile cu oficialii iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor ÎNCETEAZĂ.

AJUTORUL ESTE PE DRUM.

MIGA!!! (n.red. Make Iran Great Again)

PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP

Ambasada virtuală a SUA din Iran şi-a actualizat luni avertismentul de călătorie, avertizându-i pe cetăţenii americani să părăsească imediat Iranul în contextul protestelor de amploare din această ţară, relatează Xinhua, potrivit Agerpres.

„Cetăţenii americani ar trebui să se aştepte la întreruperi ale internetului, să planifice mijloace alternative de comunicaţie şi, dacă o pot face în siguranţă, să plece din Iran terestru în Armenia sau Turcia”, a precizat ambasada virtuală în comunicatul de pe site-ul său, adăugând că persoanele cu dublă cetăţenie trebuie să iasă din Iran cu paşaportul acestei ţări, întrucât Teheranul nu recunoaşte dubla cetăţenie.

„Cetăţenii americani se află într-un risc semnificativ de a fi interogaţi, arestaţi şi deţinuţi în Iran”, a precizat sursa citată.

Potrivit comunicatului, liniile aeriene continuă să anuleze sau să limiteze zborurile spre şi dinspre Iran, mai multe dintre ele suspendându-şi serviciile până vineri.

Departamentul de Stat al SUA a desemnat de multă vreme Iranul drept destinaţie de nivelul 4 „A nu se călători acolo”, avertizând că cetăţenii americani nu ar trebui să meargă în această ţară pentru niciun motiv şi cei din Iran ar trebui să plece imediat din cauza unor riscuri grave de securitate.

SUA nu au nicio ambasadă sau consulat în Iran, iar ambasada Elveţiei la Teheran acţionează ca reprezentant al intereselor americane, dar serviciile sale sunt limitate.

Aproximativ 2.000 de persoane au fost ucise în protestele din Iran, a declarat marți pentru Reuters un oficial iranian, dând vina pe „teroriști” pentru moartea civililor și a personalului de securitate.

Shahram Kordasti, profesor iranian stabilit la Londra dar care are contacte constante cu o rețea de medici din Iran, spune că în toate perioadele de protest anterioare a fost ușor să iei legătura și să obții informații din Iran.

De această dată, însă, toate canalele de comunicații sunt blocate, inclusiv Starlink, care funcționa până acum câteva zile.

„În majoritatea spitalelor este ca la război. Nu avem mai nimic din cele necesare, mai ales sânge”, i-a spus lui Kordasti un coleg din Teheran.

Deși spune că nu poate verifica informațiile, Kordasti spune că contactele sale lucrează la „două-trei spitale” și că au tratat sute de oameni. O mare parte sunt încă răniți, alții au murit între timp.

„Cei mai mulți sunt din Teheran sau din orașele mare, dar n-avem nicio informație cu privire la ce se întâmplă în orașele mici”.

În ultimele zile, personalul de la diferite spitale din Iran au transmis mesaje pentru BBC în care spuneau că centrele medicale sunt copleșite de pacienți răniți, iar morgile nu mai fac față la numărul mare de cadavre.

Un medic de la un spital din Teheran a spus că cei aduși morți „sunt tineri care au fost împușcați direct în cap sau în inimă”.

Președintele SUA, Donald Trump, înclină mai degrabă spre o intervenție militară în Iran, pentru a „pedepsi” regimul ayatolahului după uciderea protestatarilor, însă nu a luat încă o decizie și ia în calcul propuneri pentru negocieri, a declarat un oficial de la Casa Albă, familiarizat cu discuțiile, informează Axios.

Dacă Trump ordonă, până într-un final, bombardamente împotriva Iranului, ele vor fi direcționate spre elemente ale securității interne, cele care au dus campania de reprimare în sânge a protestelor.

Steve Witkoff ar fi implicat și într-un efort diplomatic pentru a rezolva pașnic situația.

Unii oficiali ai administrației spun că bombardamentele ar putea fi contraproductive și că ar putea să-i întoarcă pe protestatari împotriva SUA.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, marţi, că actualul regim din Iran este aproape de sfârșit.

„Dacă regimul poate rămâne la putere numai prin utilizarea violenţei, atunci este efectiv terminat”, a declarat Merz în timpul unei vizite în oraşul indian Bengaluru. „Cred că am putea fi martorii ultimelor zile şi săptămâni ale regimului”, a adăugat el.

Friedrich Merz a condamnat deja, de luni, acţiunile forţelor de securitate iraniene împotriva protestatarilor, catalogându-le drept „disproporţionate” şi „brutale.

Scene înfiorătoare au loc în Teheran, acolo unde regimul a început să facă morgi improvizate pentru a „depozita” cadavrele iranienilor uciși la protestele anti-regim care au început la sfârșitul anului trecut și continuă de aproape trei săptămâni. Trupurile victimelor regimului sunt aduse în saci negri și aruncate unele peste altele ca într-un depozit.

Clipurile video care au ajuns pe rețelele sociale, în ciuda blackout-ului digital impus de regim, dezvăluie scene cutremurătoare - oamenii încearcă să-și identifice rudele printre zeci de cadavre aflate în încăperi de tip depozit și pe pământul din afara centrelor.

Imagini obținute de CNN arată o mulțime adunată în fața unui monitor care afișează fotografii ale persoanelor ucise, în timp ce rudele se înghesuie în jur, încercând să le recunoască. Potrivit informațiilor de pe ecran și imaginilor primite de Agenția de Știri pentru Activism în Drepturile Omului (HRANA), cu sediul în SUA, la morga improvizată Kahrizak din Teheran se estimează că au fost aduși 250 de morți.

Body bags are piling up in Teheran!

We will remember the bravery of the Iranian people and the cowards in position of power around the world who failed to defend them. pic.twitter.com/RZFQz7MZzd

— Roman Baber (@Roman_Baber) January 11, 2026

Într-un alt clip se văd saci negri pentru cadavre aruncați pe o alee din fața clădirii, cu oameni adunați în jur. Unele trupuri sunt împrăștiate în ceea ce pare a fi curtea unui centru de medicină legală. Altele zac pe pământ. Unele sunt la doar câțiva metri de mașini parcate.

Organizația Mamlekate a transmis, sâmbătă, că numărul cadavrelor aduse la institutul de medicină legală este atât de mare încât nu mai au loc în clădire și sunt întinse pe pământ, în curte.

WATCH: January 8 footage from the Kahrizak Forensic Medical Center south of Tehran, Iran, shows dozens of body bags as families search for relatives killed during nationwide protests. pic.twitter.com/qzts3mvQiK

— Intel Net (@IntelNet) January 11, 2026

Un alt videoclip, înregistrat vineri, arată interiorul unui depozit din apropierea centrului. Încăperea, transformată într-o morgă improvizată, este plină de trupuri în saci negri, așezate în rânduri pe podea și pe mese metalice.

Presa de stat iraniană a recunoscut scenele sumbre de la unitatea medicală, dar a insistat că trupurile aparțin în mare parte unor „oameni obișnuiți” — trecători care ar fi fost atrași în proteste. Presa de stat a pus moartea acestora pe seama „huliganilor”.

Președintele american Donald Trump a anunțat luni seară, pe rețeaua sa, Truth Social, sancțiuni tarifare imediate pentru orice țară care derulează schimburi comerciale cu Iranul, în contextul reprimării sângeroase, de către forțele de securitate ale republicii islamice, a protestelor anti-regim, ce durează de peste două săptămâni.

"Începând din acest moment, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru toate afacerile efectuate cu Statele Unite ale Americii. Acest Ordin este definitiv și irevocabil. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni!", a scris Trump pe Truth Social.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat, într-o postare pe X, revoltele anti-regim din Iran, îndemnând liderii internaționali să intervină pentru a-i înlătura pe "cei vinovați de ce a devenit această țară".

Iranul este aliat al Moscovei și furnizor în Rusia al tehnologiei dronelor militare Shahed 136, pe care regimul de la Kremlin le-a asimilat în producție sub numele "Gheran 2" și le folosește în bombardamentele masive din Ucraina.

What is happening in Iran now – large-scale protests, effectively an uprising – is a clear sign that things won’t get easier for Russia.

And every decent person on this planet truly wants the people of Iran to finally free themselves from the current regime that has brought so…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 12, 2026

"Ceea ce se întâmplă acum în Iran - proteste la scară largă, practic o revoltă - este un semn clar că lucrurile nu vor deveni mai ușoare pentru Rusia.

Și fiecare persoană decentă de pe această planetă își dorește cu adevărat ca poporul iranian să se elibereze, în sfârșit, de regimul actual care a făcut atât de mult rău Ucrainei și altor țări.

Este crucial ca lumea să nu rateze acest moment în care schimbările sunt posibile. 

Fiecare lider, fiecare țară și organizație internațională trebuie să intervină acum și să ajute poporul să-i înlăture pe cei vinovați de ceea ce, din păcate, a devenit Iranul.

Totul poate fi diferit", a scris liderul de la Kiev.

Personalul neesențial al ambasadei franceze a părăsit Iranul, scrie presa internațională citând surse apropiate situației.

Este vorba despre angajaţi care au părăsit Iranul în două etape, duminică şi luni, au indicat sursele, fără a preciza numărul lor exact.

În condiţii normale de funcţionare, ambasada Franţei la Teheran are 30 de angajaţi francezi, la care se adaugă câteva zeci de angajaţi localnici.

Vicepreședintele american JD Vance a condus un grup de consilieri de rang înalt care l-au îndemnat pe Donald Trumpsă încerce mijloace diplomatice, înainte de a ataca Iranul, scrie The Wall Street Journal.

Publicația notează că administrația americană a analizat o ofertă din partea Iranului de a discuta despre programul său nuclear, în timp ce președintele are în vedere o acțiune militară.

Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat luni că prima opțiune a lui Trump în Iran este diplomația, dar a adăugat că președintele „a demonstrat că nu se teme să recurgă la opțiuni militare” atunci când consideră necesar.

Leavitt a mai spus că „atacurile aeriene” asupra Republicii Islamice ar fi una dintre opțiunile avute în vedere de Trump.

Bombardamentele reprezintă "doar una dintre numeroasele variante" luate în calcul, însă "diplomaţia rămâne prima opţiune a preşedintelui Trump" în Iran, a declarat luni Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă.

"Ce auziți public de la regimul iranian este destul de diferit de mesajele pe care administrația le primește în privat (de la Teheran) și cred că președintele are interesul să examineze aceste mesaje", a adăugat ea.

Leavitt a fost întrebată u privire la obiectivul președintelui Donald Trump în Iran.

"(Donald Trump) a spus foarte clar că nu vrea să vadă oameni uciși pe străzile din Teheran și, din păcate, acesta este un lucru pe care îl vedem chiar acum", a răspuns ea.

CNN amintește că Trump a amenințat că va ataca regimul iranian dacă acesta va trage asupra civililor care iau parte la proteste.

Luni, purtătoarea de cuvânt a confirmat că principalul trimis special Steve Witkoff "este și va continua să fie" un jucător cheie în discuțiile diplomatice cu Iranul. 

CNN mai notează că, într-o declarație difuzată luni la postul public de radio iranian, liderul suprem religios, ayatollahul Ali Khamenei, i-a avertizat pe liderii americani "să înceteze amăgirile și să nu se bazeze pe mercenari trădători".

Khamenei le-a mulțumit, de asemenea, iranienilor care au participat la mitingul pro-guvernamental din Teheran, susținând că demonstrația de sprijin popular a dejucat "comploturile externe împotriva țării".

Întreruperea internetului și a legăturilor telefonice cu exteriorul, prin decizia autorităților de la Teheran, durează deja de 96 de ore, notează presa internațională, care citează organizația NetBlocks.

Având sediul la Londra, NetBlocks se ocupă de monitorizarea securității cibernetice .

Potrivit NetBlocks, „internetul fix, datele mobile și apelurile sunt dezactivate, în timp ce alte mijloace de comunicare sunt, de asemenea, din ce în ce mai mult vizate”.

Joia trecută, conectivitatea în rețea a scăzut la aproximativ 1% din traficul obișnuit, în timp ce autoritățile și-au accentuat represiunea violentă la adresa protestatarilor antiguvernamentali.

Numărul morților din Iran continuă să crească, potrivit unei organizații pentru drepturile omului.

Agenția de știri pentru activiștii pentru drepturile omului, cu sediul în SUA, a confirmat 572 de decese, dar există îngrijorări că numărul ar putea fi mult mai mare.

Statele Unite nu au planuri de intervenție în Iran și nici Israelul nu intenționează să se implice într-o astfel de operațiune, spune Mike Huckabee, ambasadorul american în Israel, într-o declarație pentru Sky News.

Huckabee a fost întrebat dacă SUA încearcă să accelereze schimbarea de regim, pe fondul protestelor naționale din republica islamică, reprimate sângeros de conducerea teocratică.

„Nu cred că Statele Unite sunt implicate activ în încercarea de a accelera ceva”, a răspuns el.

„Nu cred că în acest moment SUA sau Israelul fac planuri de implicare. Nu știu ce s-ar putea întâmpla. Mi-aș depăși atribuțiile dacă aș spune 'iată ce se va întâmpla'”, a continuat acest diplomat.

Ambasadorul a adăugat că iranienii au „dreptul să protesteze” și o fac pentru că „nu-și pot hrăni familiile”, iar protestele lor sunt privite cu „un mare nivel de respect” de către administrația americană.

Declarațiile sale contrastează cu o postare pe care Huckabee a distribuit-o duminică pe X și în care ambasadorul evoca o răsturnare de regim la Teheran.

„Cultura persană a educației, artei, muzicii și rezilienței ar putea reveni dacă se pune capăt celor 46 de ani de guvernare plină de ură și incompetență”, a scris el, duminică, adăugând că o schimbare de regim „ar putea aduce sfârșitul grupărilor Hamas, Hezbollah și Houthi”.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a comunicat în weekend cu emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, relatează CNN și Axios.

Contactul celor doi oficiali vine pe fondul amenințărilor președintelui SUA, Donald Trump, care a spus că va lovi Iranul dacă regimul teocratic îi ucide pe protestatarii ale căror manifestații au intrat în a treia săptămână.

Comunicarea între Araghchi și Witkoff pare a fi un efort de ultimă instanță al Iranului de a detensiona situația cu SUA sau, cel puțin, de a câștiga timp înainte ca Trump să ordone vreo acțiune care ar putea slăbi și mai mult sau chiar înlătura conducerea de la Teheran.

Potrivit unei surse la curent cu situația, Araghchi și Witkoff au evocat posibilitatea organizării unei întâlniri în zilele următoare.

Axios precizează că sursele sale nu au confirmat felul în care a decurs comunicarea celor doi - telefonic sau prin mesaje.

Casa Albă și Departamentul de Stat au refuzat să comenteze.

Axios amintește că, duminică, Donald Trump a spus că Iranul a contactat SUA cu o zi înainte și a propus negocierea unui acord nuclear.

Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a amenințat, luni, Statele Unite că, în cazul oricărei intervenții militare din partea Washingtonului, bazele militare, navele și personalul american din Orientul Mijlociu vor fi vizate de Republica Islamică.

Adresându-se direct președintelui american - despre care a spus că „e delirant” - Mohammad Baqer Qalibaf a spus la mitingul pro-guvernamental organizat luni la Teheran: „Veniți să vedeți cum vor fi distruse toate bunurile voastre din regiune...Veniți să vedeți ce se va întâmpla cu bazele, navele și forțele americane.”

Oficialul iranian a estimat că în urma unei eventuale intervenții a Statelor Unite, regiunea ar fi „în flăcări”.

Cu câteva ore mai devrene, președintele SUA, Donald Trump, a reiterat ideea unei intervenții americane în Iran, declarând: „Armata analizează acest lucru, iar noi analizăm câteva opțiuni foarte puternice”.

Printre sutele de videoclipuri cu proteste pe care BBC le-a analizat, o înregistrare arată un protest care are loc la o înmormântare în Teheran.

„Nu există alt Dumnezeu în afară de Allah” și „moarte lui Khamenei” - Liderul Suprem al Iranului, sunt câteva dintre scandările auzite.

Șeful sistemului judiciar iranian îi amenință pe protestatari cu pedepse „rapide și dure”, avertizând instanțele să nu dea dovadă de clemență.

Vorbind în cadrul unei întâlniri cu înalți oficiali judiciari în această dimineață, Gholamhossein Mohseni-Ejei a îndeamnat procurorii să colaboreze îndeaproape cu agențiile de informații, astfel încât cazurile să fie gestionate „cât mai rapid posibil”.

Șeful sistemului judiciar acuză din nou protestatarii că sunt susținuți de SUA și Israel, pe care îi descrie drept „principalii autori ai acestor acte violente și teroriste”.

Săptămâna trecută acesta a spus că protestatarii se vor confrunta cu urmărire penală și pedepsire „rapidă” pentru a servi drept factor de descurajare.

Aceste remarci vin pe fondul escaladării avertismentelor din partea forțelor de securitate iraniene începând cu 9 ianuarie, inclusiv un avertisment fără precedent din partea procurorului general iranian, Mohammad Kazem Movahedi-Azad.

El a declarat pe 10 ianuarie că „toți protestatarii” ar putea fi acuzați de moharebeh - purtarea unui război împotriva lui Dumnezeu - o infracțiune pedepsită cu moartea și folosită în rundele anterioare de proteste pentru a impune pedepse cu moartea unor presupuși protestatari înarmați.

Puterea de la Teheran a scos oamenii în stradă la un miting pro-guvernamental, după protestele uriașe împotriva regimului.

WATCH: Large crowds gather for pro-regime rallies in Iranian cities in support of Khamenei. pic.twitter.com/9mTo5bbTJD

— Clash Report (@clashreport) January 12, 2026

Numărul morților din Iran a crescut, potrivit unui grup pentru drepturile omului cu sediul în SUA, care a urmărit numărul victimelor pe fondul protestelor anti-regim pe scară largă din țară.

Cel puțin 544 de persoane au fost ucise în timpul demonstrațiilor din ultimele 15 zile, scrie CNN.

În timp ce protestele din Iran intră în a treia săptămână și aduc țara aproape de o schimbare fundamentală, regimul teocratic de la Teheran încearcă să supraviețuiască printr-o reprimare violentă a demonstrațiilor, scrie CNN.

Elita religioasă care conduce Iranul a mai supraviețuit și altor momente de revoltă populară, ba chiar a părut că dispune de o reziliență formidabilă în fața presiunii populare, însă de această dată pare că regimul se clatină mai tare ca niciodată.

Protestele au pornit, inițial, din cauza situației economice grave din Iran, însă de-a lungul zilelor și săptămânilor care au urmat de la sfârșitul lui 2025, ele au evoluat într-o revoltă complexă cu diverse puncte de sprijin, inclusiv pe opoziția pro-Pahlavi, care cere revenirea la monarhie și instaurarea unei domnii constituționale a prințului moștenitor exilat, Reza Pahlavi.

„Vedem o guvernare defectuoasă, corupție și represiune. De aceea oamenii vor ca republica islamică să dispară”, spune Holly Dagres, cercetătoare la Washington Institute.

Președintele SUA și-a anunțat și el sprijinul pentru mișcarea de protest anti-regim din Iran și a anunțat chiar că e pregătit să intervină în sprijinul protestatarilor.

„Iranul își dorește LIBERTATE poate mai mult ca niciodată. SUA sunt pregătite să ajute”, a scris Trump pe rețelele sociale.

Liderul de la Casa Albă ia în calcul diverse opțiuni de intervenție militară în Iran, însă nu a luat încă nicio decizie clară cu privire la felul în care o ipotetică intervenție americană s-ar manifesta în Iran.

Criza economică din Iran

De-a lungul anilor, Iranul s-a mai confruntat cu valuri de proteste, uneori violente. Ele nu au dus niciodată la schimbări societale sau politice profunde. Acum, însă, furia populară pare nu doar că nu se temperează ci că se intensifică, mai ales pe fondul răspunsului represiv al regimului.

Actualul lider religios al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei, a venit la putere în 1989, la un deceniu după ce Revoluția Islamică a răsturnat regimului șahului Mohammed Reza Pahlavi.

Khamenei și-a menținut puterea cu ajutorul loialiștilor și organizațiilor de stat aflate sub controlul său, însă sprijinul popular nu a fost niciodată decisiv.

Frustrările populației față de felul în care este gestionată economia au devenit „purulente” în ultima perioadă. Economia iraniană este strangulată de sancțiuni internaționale dure, ca urmare a încercării regimului de a obține arma nucleară.

Cercetătorii spun că aceste sancțiuni, menită să pună presiune pe liderii țării, au distrus în mare parte clasa mijlocie iraniană – baza mișcării de reformă a țării – care nu mai are aproape nicio oportunitate economică.

În același timp, conducerea iraniană este într-o situație vulnerabilă ca urmare a pierderii unor importante puncte de sprijin – atacurile israeliene au decimat grupările sale de interpuși din Orientul Mijlociu, în timp ce programul său nuclear, pe care au fost cheltuiți miliarde de dolari, zace îngropat după bombardamentele din vară.

Regimul iranian și-a pierdut și un aliat critic, anul trecut, după căderea lui Bashar al-Assad în Siria.

Aceste evoluții au dus la o situație „de nesuportat pentru Iran”, spune Dagres.

Aparatul de securitate iranian rămâne intact

Televiziunea de stat iraniană a început să publice imagini cu loialiști ai regimului care mărșăluiesc pe străzi în unele orașe.

De altfel, regimul le-a cerut susținătorilor săi, câți au mai rămas, să iasă în stradă pentru a sprijini dictatura și pentru a face opoziție la protestatarii anti-regim.

Liderii religioși ai Iranului se plâng și că protestatarii anti-regim au desecrat simboluri ale islamului, inclusiv coranul, și încearcă să-i radicalizeze pe iranienii tradiționaliști și religioși împotriva lor.

„Regimul este fragil, dar încă rămâne intact”, spune Dr. HA Hellyer, cercetător la RUSI.

„Încă nu am văzut dezertări din partea elitei sau a apartuluide securitate. Cât timp nu vom avea asta, orice fel de intervenție americană nu va fi utilă pe termen mediu sau scurt”, spune Hellyer.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel, duminică, la autorităţile iraniene să „dea dovadă de maximă reţinere”, pe fondul amplelor proteste care au cuprins ţara şi a reprimării lor sângeroase.

„Şocat de informaţiile privind violenţa şi utilizarea excesivă a forţei de către autorităţile iraniene împotriva protestatarilor, soldate cu morţi şi răniţi în ultimele zile”, a scris Guterres pe Twitter.

„Drepturile la libertatea de exprimare, asociere şi întrunire paşnică trebuie respectate şi protejate pe deplin”, a spus secretarul general al ONU.

Guterres a îndemnat autorităţile să „dea dovadă de maximă reţinere” şi să se abţină de la utilizarea inutilă sau disproporţionată a forţei.

„De asemenea, solicit luarea de măsuri care să permită accesul la informaţii în ţară, inclusiv restabilirea comunicaţiilor”, a adăugat el.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat, duminică, că a fost sunat de „lideri ai Iranului” care vor să „negocieze”, relatează CNN.

„Liderii Iranului vor să negocieze. Cred că le e frică să nu fie bătuți de Statele Unite. Iranul vrea să negocieze cu noi”, a declarat președintele SUA.

Comentariile sale vin la câteva zile după o afirmație similară în care a spus că SUA ar urma să intervină în forță împotriva regimului de la Teheran dacă forțele de securitate deschid focul împotriva protestatarilor.

CNN a scris că administrația de la Washington ia în calcul „diverse opțiuni de intervenție” în Iran, în condițiile în care regimul încearcă să reprime violent revoluția.

Reza Pahlavi, liderul de facto al mișcării revoluționare anti-regim din Iran, a făcut, duminică, apel la forţele de securitate iraniene „să se alăture poporului”.

„Angajaţii organizațiilor publice, precum şi membrii forţelor armate şi de securitate, au de făcut o alegere: să fie alături de popor şi să devină aliaţi ai naţiunii sau să devină complici cu ucigaşii poporului - şi să suporte ruşinea şi condamnarea veşnică a naţiunii”, a scris Reza Pahlavi pe contul său de Twitter.

Adresându-se cetăţenilor iranieni „din afara Iranului”, el a spus că „toate ambasadele şi consulatele iraniene aparţin poporului iranian”, cerând ca acestea să „fie împodobite cu steagul naţional al Iranului”, referindu-se la drapelul folosit de fosta monarhia iraniană răsturnată de Revoluţia Islamică în 1979, în loc de cel al așa-zisei „republici” islamice.

Sâmbătă, la Londra, sute de oameni au manifestat în faţa ambasadei Iranului, iar un bărbat a reuşit să urce pe balconul clădirii pentru a înlocui pentru scurt timp steagul actualului Iran cu un steag din epoca monarhiei.

Imagini din provincia Teheran arată oameni la Centrul de Medicină Legală din orașul Kahrizak în timp ce încearcă să-i identifice pe eventuali membri de familie printre zeci de cadavre, transmite CNN.

Rețeaua TV precizează că a verificat un videoclip în care se văd persoane adunate în fața unui monitor ce afișează fotografii ale unor persoane decedate.

Analiza imaginilor indică faptul că în locația respectivă ar putea exista până la 250 de cadavre.

Data afișată pe monitor corespunde zilei de vineri.

Într-o altă secvență de la institutul medico-legal din Kahrizak se văd saci negri cu cadavre, aliniați pe o alee din afara clădirii, cu oameni adunați în jurul lor. 

Pe înregistrare se aud țipete de durere, iar unele persoane plân lângă cadavre.

Agenția de știri Tasnim, afiliată regimului teocratic, a postat, la rândul ei, un reportaj cu scene de la institutul criminalistic. 

Videoclipul arată conversațiile reporterului agenției cu oamenii adunați la institut, care îi spun jurnalistului că rudele lor nu erau protestatari.

Reporterul continuă relatarea afirmând că printre morți se numără și protestatari care "au vrut să cucerească o bază militară (...) și este posibil să fi folosit arme". 

"Însă majoritatea acestor victime erau oameni obișnuiți", susține el, dând de înțeles că cei uciși au fost prinși la mijloc, fără voia lor, între manifestanții anti-regim și forțele de securitate.

CNN amintește că guvernul iranian a cerut cetățenilor să nu se alăture "turbulenților și teroriștilor" care participă la demonstrații.

Duminică, președintele Masoud Pezeshkian a declarat că "există o diferență" între oamenii care protestează pașnic și cei care petricipă la revolte menite "să perturbe întreaga societate".

Televiziunea de stat iraniană a relatat că un membru al forțelor sale de securitate a fost ucis de protestatari, duminică seară.

Generalul de brigadă Javad Keshavarz, responsabil cu forțele anti-narcotice în orașul Mashhad, a fost ucis într-un „atac al unor protestatari înarmați” în jurul orei 21:30, ora locală, conform sursei citate.

Imaginile distribuite pe rețelele de socializare par să arate ciocniri între forțele de securitate și protestatari în Mashhad.

Într-un videoclip filmat, aparent, în acest oraș, se văd o clădire în flăcări și protestatari care se adăpostesc în spatele baricadelor ridicate pe un drum.

În clip se mai vede cum persoane ce par să facă parte din forțele de securitate trag focuri de armă de pe o pasarelă.

Un alt videoclip arată cum un protestatar desenează graffiti pe un panou publicitar, deasupra mulțimii adunate într-o zonă din Teheran.

De asemenea, pe X circulă imagini cu protestatari din districtul Gisha al capitalei iraniene strigând sloganuri împotriva ayatollahului Ali Khamenei.

Protesters in the Gisha district of Tehran chant slogans against Supreme Leader Aytaollah Ali Khamenei on the 14th day of protests in Iran.

Video: @Vahid

Location: https://t.co/6ntHblDrVp@GeoConfirmed pic.twitter.com/3qT1kYEtN6

— Shayan Sardarizadeh (@Shayan86) January 11, 2026

Blocada internetului și a comunicațiilor electronice din Iran a intrat în a patra zi, notează CNN, care citează NetBlocks, organizația cu sediul la Londra, care se ocupă cu supravegherea securității cibernetice și a guvernanței digitale.

Conectivitatea Iranului cu lumea exterioară este la doar 1% față de nivelul uzual, potrivit sursei citate

Teheranul a luat joi decizia blocadei digitale, în demersul de a tempera protestele naționale anti-regim, care durează de peste două săptămâni.

Însă, potrivit surselor de la fața locului, efectul a fost unul contrar.

Autoritățile de la Teheran au ordonat închiderea unei mari părți din spațiul aerian din centrul țării, potrivit celor publicate pe X de contul Iran Observer.

⚡️BREAKING

Iran has closed a large part of the airspace in the center of the country pic.twitter.com/oQxaZSbbvq

— Iran Observer (@IranObserver0) January 11, 2026

Președintele Trump a fost informat despre noile opțiuni pentru eventuale atacuri militare în Iran, a confirmat duminică un oficial american de rang înalt, citat de CBS News.

Președintele SUA a avertizat încă de vineri că, dacă guvernul iranian va începe „să ucidă oameni așa cum a făcut-o în trecut, SUA se vor implica”.

„Îi vom lovi foarte tare acolo unde îi doare”, a spus el la Casa Albă. „Și asta nu înseamnă intervenție la sol, ci (...) să-i lovim foarte, foarte tare acolo unde doare”, a adăugat Trump.

Pe rețelele de socializare, președintele s-a exprimat în favoarea protestatarilor anti-regim care manifestează în orașele țării de peste două săptămâni, scriind pe Truth Social: „Iranul privește spre LIBERTATE, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA este gata să ajute!!!”

Cel puțin 538 de persoane au murit în timpul demonstrațiilor, conform angeției H.R.A.N.A., existând temeri că numărul morților este mult mai mare. 

Peste 10.600 de persoane au fost arestate, a transmis agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului.

Citând oficiali americani anonimi, New York Times și The Wall Street Journal au relatat sâmbătă seară, în premieră, că lui Trump i s-au oferit opțiuni militare în Iran, dar președintele nu a luat o decizie finală. 

WSJ relatează că Trump va primi opțiuni suplimentare în cursul zilei de marți.

SUA nu au deplasat, momentan, vreo forță în pregătirea unor potențiale atacuri militare.

America are multe capacități și opțiuni, iar atacurile cibernetice ar putea fi printre acestea, potrivit unui oficial american care a confirmat, de asemenea, că administrația Trump aprobă decizia lui Elon Musk de a pune la dispoziția protestatarilor din Iran terminale Starlink.

Acest serviciu de internet prin satelit ar putea ajuta contestatarii regimului de la Teheran să ocolească blocada digitală ordonată de Teheran în urmă cu trei zile și care continuă și în prezent.

SUA a impus deja sancțiuni dure la adresa regimului iranian și, în ultimele săptămâni, le-a suplimentat.

Secretarul amercian pentru Energie, Chris Wright, a declarat duminică la emisiunea „Face the Nation with Margaret Brennan” că Donald Trump acordă „sprijin moral” pentru evenimentele din Iran. 

„Cred că poporul din Iran se revoltă pentru că oamenii simt că o Americă puternică îi susține”, a spus Wright.

Conducătorii teocrați ai Iranului continuă să susțină că protestatarii sunt agitatori influențați de SUA și Israel.

Mohammad Bagher Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a avertizat că armata americană și Israelul vor fi „ținte legitime” dacă SUA atacă Republica Islamică.

„În cazul unui atac asupra Iranului, atât teritoriul ocupat, cât și toate centrele, bazele și navele militare americane din regiune vor fi țintele noastre legitime. Nu ne considerăm limitați la a reacționa după atacuri și vom acționa pe baza oricăror semne obiective ale unei amenințări”, a detaliat Qalibaf.

Mike Huckabee, ambasadorul SUA în Israel, se numără printre oficialii americani care vorbesc despre răsturnarea regimului iranian, pe fondul protestelor naționale care durează de două săptămâni.

„Cultura persană a educației, artei, muzicii și rezilienței ar putea reveni dacă se pune capăt celor 46 de ani de guvernare plină de ură și incompetență”, a scris Huckabee pe X.

De asemenea, o schimbare de regim ar putea aduce sfârșitul grupărilor Hamas, Hezbollah și Houthi, a adăugat el.

Should the Iranian people choose to end over 46 yrs of hateful & incompetent rule, it could restore the Persian culture of education, art, music, and strength and the end of Hamas, Hezbollah and Houthis. ?

— Ambassador Mike Huckabee (@GovMikeHuckabee) January 11, 2026

Cele trei organizații operează în principal în afara Iranului, dar în Orientul Mijlociu: Hamas în Gaza, Hezbollah în Liban și rebelii Houthis, în Yemen.

Donald Trump va fi informat la începutul săptămânii viitoare cu privire la următorii pași pe care SUA i-ar putea lua pentru a răspunde la evenimentele din Iran, relatează Wall Street Journal.

O întâlnire pe această temă între președinte și responsabili ai administrației sale va avea loc marți.

Între măsurile care i se vor prezenta lui Trump s-ar număra atacuri militare operațiuni cibernetice împotriva armatei iraniene, notează sursa citată.

Reprimarea sângeroasă a protestelor anti-regim din Iran s-a soldat, până duminică, cu uciderea a cel puțin 538 de persoane, iar temerile sunt că acest bilanț se va agrava în orele următoare, scrie presa internațională.

Actualizarea numărului de decese se bazează pe relatările H.R.A.N.A., agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului, cu sediul în SUA, dar care se bazează pe informații din interiorul Republicii Islamice.

Alte peste 10.600 de persoane au fost reținute în cele două săptămâni de proteste, a transmis H.R.A.N.A.

Aceste actualizări vin în contextul în care Teheranul a avertizat că armata americană și Israelul vor fi „ținte legitime” dacă Statele Unite folosesc forța pentru a veni în sprijinul protestatarilor anti-regim, așa cum a declarat președintele Donald Trump.

Numărul persoanelor ucise în protestele din Iran s-a dublat în ultimele ore, relatează presa internațională citând Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului, H.R.A.N.A., cu sediul în Statele Unite.

În ultima sa actualizare, organizația independentă a anunțat că 466 de persoane au murit până în prezent.

Bilanțul anterior indica 203 decese în urma represiunii forțelor de securitate.

H.R.A.N.A. se bazează pe informații furnizate de către activiștii din Iran și a oferit bilanțuri precise în timpul tulburărilor precedente din Republica Islamică.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, acuză că puterile străine sunt implicate în protestele din țara sa, continuând acuzații lansate anterior de liderul suprem religios, ayatollahul Khamenei, și de alți oficiali ai regimului.

Pezeshkian a vorbit despre proteste într-un interviu pentru presa de stat și a spus că "teroriștii" având legături cu puteri străine ucid oameni, incendiază moschei și atacă proprietăți publice.

Inamicii Iranului caută să semene haos și dezordine prin inflamarea revoltelor, a continuat el.

Pezeshkian a încercat, totodată, să adopte un ton conciliant, afirmând că regimul iranian este gata să-și asculte poporul și îndemnând oamenii să se distanțeze de "teroriști".

Autoritățile iraniene au arestat lideri ai mișcării de protest care zguduie țara de mai bine de două săptămâni, în timp ce Washingtonul și Teheranul se amenință reciproc cu privire la posibilitatea unor lovituri militare, scrie The Guardian.

„Noaptea trecută, au fost efectuate arestări semnificative ale principalelor elemente ale revoltelor, care, cu voia lui Dumnezeu, vor fi pedepsiți după ce vor parcurge procedurile legale”, a declarat duminică șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat.

El nu a specificat numărul celor arestați.

Procurorul general al Iranului declarase anterior că protestatarii capturați și cei care i-ar fi ajutat sau ar urma să fie acuzați că sunt „dușmani ai lui Dumnezeu”, pentru care legea islamică prevede pedeapsa cu moartea.

Cel puțin 203 oameni au murit în timpul protestelor din Iran, care durează de mai bine de două săptămâni, arată rapoarte ale activiștilor citați de presa internațională, care mai notează că bilanțul real ar putea fi mult mai mare.

Cu internetul în Iran și liniile telefonice întrerupte de trei zile, prin decizia conducerii teocratice, evaluarea consecințelor demonstrațiilor a devenit mai dificilă.

Duminică, Mohammad Bagher Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a avertizat că armata americană și Israelul vor fi „ținte legitime” dacă Statele Unite atacă Republica Islamică, așa cum a amenințat președintele Donald Trump.

Ultimele informații spun că protestele ample continuau, duminică dimineața, iar protestatarii au umplut străzile din capitală și din al doilea oraș al țării, ca mărime.

Donald Trump a promis să-i sprijine pe manifestanții anti-regim, scriind sâmbătă, pe rețeaua sa, Truth Social: „Iranienii privesc LIBERTATEA, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA sunt gata să ajute!!!” 

New York Times și Wall Street Journal, citând oficiali americani anonimi, au relatat sâmbătă seară că lui Trump i s-au oferit opțiuni militare pentru un atac asupra Iranului, liderul de la Washington încă nu a luat o decizie finală.

NetBlocks, organizație care monitorizează libertatea internetului, a anunțat în această dimineață că întreruperea internetului în Iran durează de peste 60 de ore - adică două zile și jumătate - începând cu ora locală 8:00.

Potrivit informațiilor disponibile, restricțiile se aplică și apelurilor telefonice internaționale.

Presa americană a relatat peste noapte că Donald Trump a fost informat, în ultimele zile, cu privire la posibile variante de lovituri militare asupra Iranului.

Președintele a avertizat în repetate rânduri că Statele Unite ar putea interveni dacă Iranul va ucide protestatari, inclusiv aseară.

Potrivit New York Times, care citează mai mulți oficiali americani, lui Trump i-a fost prezentată o gamă largă de opțiuni, inclusiv atacuri asupra unor obiective nemilitare din Teheran.

Una dintre variante ar fi „o lovitură aeriană de amploare asupra mai multor ținte militare iraniene”, scrie Wall Street Journal, citând un oficial american.

Sursele publicației subliniază însă că este vorba despre planificare de rutină și că, în acest moment, nu există indicii privind un atac iminent asupra Iranului.

Iranienii au protestat din nou împotriva guvernului în cursul nopţii, un ONG exprimându-şi duminică îngrijorarea în legătură cu un "masacru" comis de forţele de securitate în această ţară, privată de internet, pentru a înăbuşi manifestaţiile fără precedent, cele mai mari din ultimii trei ani, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Mişcarea, care a început la Teheran pe 28 decembrie, declanşată de comercianţi care protestau împotriva costului ridicat al vieţii şi a deprecierii monedei, s-a extins în numeroase alte oraşe şi a căpătat amploare în ultimele zile.

ONG-urile au raportat zeci de decese de la începutul protestelor, în timp ce Republica Islamică se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări ale sale de la înfiinţarea sa în 1979.

Confruntat cu un Iran "care aspiră la libertate", preşedintele american Donald Trump a reiterat sâmbătă că Washingtonul este "gata să ajute".

În cazul unor atacuri aeriene americane, Iranul va riposta prin vizarea unor instalaţii militare şi nave americane, a avertizat duminică preşedintele Parlamentului.

"Să fim clari: în cazul unui atac asupra Iranului, teritoriile ocupate (Israel), precum şi toate bazele şi navele americane vor fi ţinta noastră legitimă", a spus Mohammad Baqer Qalibaf.

Declaraţia survine după ce trei surse israeliene, prezente la consultările privind securitatea Israelului din weekend, au declarat că Israelul se află în stare de alertă maximă, dar nu au oferit detalii despre ce înseamnă acest lucru.

Pe teren, mobilizarea rămâne puternică.

Videouri postate pe reţelele de socializare au arătat mulţimi mari mărşăluind în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică în mai multe oraşe iraniene, în special capitala Teheran şi Mashhad, în estul ţării.

Aceste imagini au fost probabil difuzate prin satelit, deoarece blocarea internetului, care durează de peste 60 de ore, a făcut practic imposibilă orice comunicare cu lumea exterioară.

"Această măsură de cenzură constituie o ameninţare directă la adresa securităţii şi bunăstării iranienilor", a subliniat ONG-ul de monitorizare a securităţii cibernetice Netblocks pe contul său de pe platforma X.

În alte videouri, pe care AFP nu a reuşit încă să le autentifice, se văd familii care par să identifice cadavre ale rudelor ucise în proteste, într-o morgă din Teheran.

Organizaţia Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, a declarat că a confirmat moartea a 116 persoane, inclusiv 37 de membri ai forţelor de securitate sau alţi oficiali, de la începutul mişcării.

ONG-ul Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, urmează să îşi publice bilanţul oficial duminică, după ce vineri a raportat că cel puţin 51 de protestatari au fost ucişi şi sute răniţi.

Însă activiştii au avertizat că întreruperea internetului a limitat drastic fluxul de informaţii şi că numărul real al morţilor este probabil mult mai mare.

Centrul pentru Drepturile Omului din Iran (CHRI), cu sediul în New York, a declarat că a primit "mărturii directe şi rapoarte credibile" despre sute de protestatari care au murit în ultimele zile.

"Un masacru are loc în Iran. Lumea trebuie să acţioneze acum pentru a preveni pierderi suplimentare de vieţi omeneşti", a avertizat organizaţia.

Ea a adăugat că spitalele sunt "copleşite", rezervele de sânge sunt în scădere şi mulţi protestatari au fost vizaţi în mod deliberat în ochi cu focuri de armă.

În declaraţii la televiziunea de stat, ministrul de interne Eskandar Momeni a susţinut că actele de "vandalism" sunt în scădere, avertizându-i "pe cei care conduc protestele spre distrugere, haos şi acte teroriste".

Duminică, şeful poliţiei a anunţat "arestări majore ale unor figuri cheie implicate în revolte, care, cu voia lui Dumnezeu, vor fi pedepsite după finalizarea procedurilor legale".

La Teheran, un jurnalist al AFP a descris o paralizie aproape totală a vieţii de zi cu zi. Preţul cărnii aproape s-a dublat de la începutul protestelor, iar multe magazine s-au închis.

Şcolile sunt închise, iar cursurile se ţin acum de la distanţă, dar fără acces la internet este imposibilă conectarea. În mod similar, deşi mulţi iranieni încă merg la muncă, lipsa acoperirii reţelei de internet face practic imposibilă orice activitate.

Sâmbătă seara, liniile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, întrerupte. Potrivit locuitorilor din Teheran, în timpul ultimului val major de proteste din 2022-2023, acestea au continuat să funcţioneze, iar nivelul de perturbare a vieţii de zi cu zi nu a fost deloc asemănător cu situaţia actuală.

Foarte activ pe reţelele de socializare, Reza Pahlavi, fiul exilat al şahului răsturnat în 1979, a făcut apel la noi acţiuni pentru duminică.

"Nu abandonaţi străzile. Inima mea este alături de voi. Ştiu că în curând voi fi alături de voi", a declarat el.

Teheranul ameninţă că va riposta împotriva Israelului şi a bazelor americane în cazul unor atacuri ale SUA asupra Iranului, transmiţând acest avertisment către Washington în contextul în care surse israeliene au declarat că Israelul este în alertă maximă pentru posibilitatea oricărei intervenţii americane, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

În contextul în care establishmentul clerical iranian se confruntă cu cele mai mari proteste antiguvernamentale din 2022, preşedintele american Donald Trump a ameninţat în repetate rânduri în ultimele zile că va interveni, avertizând liderii iranieni să nu folosească forţa împotriva demonstranţilor. Sâmbătă, Trump a declarat că SUA sunt "gata să ajute".

Preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, vorbind duminică în legislativ, a avertizat Statele Unite împotriva "unei erori de calcul".

"Să fim clari: în cazul unui atac asupra Iranului, teritoriile ocupate (Israel), precum şi toate bazele şi navele americane vor fi ţinta noastră legitimă", a declarat Qalibaf, fost comandant al Gărzilor Revoluţionare din Iran.

Trei surse israeliene, prezente la consultările privind securitatea Israelului din weekend, au declarat că Israelul se află în stare de alertă maximă, dar nu au oferit detalii despre ce înseamnă acest lucru.

Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a refuzat să comenteze. Armata israeliană nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Israelul şi Iranul au purtat un război de 12 zile în iunie, în care SUA s-au alăturat Israelului în lansarea de atacuri aeriene. Iranul a ripostat pentru aceste atacuri americane prin lansarea de rachete asupra unei baze aeriene americane din Qatar.

Protestele s-au răspândit în tot Iranul începând cu 28 decembrie, mai întâi ca răspuns la inflaţia în creştere şi devenind rapid politice, protestatarii cerând sfârşitul guvernării clericale. Autorităţile acuză SUA şi Israelul de incitare la tulburări.

Fluxul de informaţii din Iran a fost împiedicat de o blocare a internetului impusă de autorităţi începând de joi.

Un grup pentru drepturile omului cu sediul în SUA, HRANA, a transmis că numărul morţilor a crescut la 116, majoritatea protestatari. Bilanţul include şi 37 de membri ai forţelor de securitate.

Conform HRANA, peste 2.600 de persoane au fost arestate, iar proteste au avut loc în 185 de oraşe din ţară.

Televiziunea de stat iraniană a transmis procesiuni funerare în oraşe din vestul Iranului, precum Gachsaran şi Yasuj, pentru membrii forţelor de securitate ucişi în proteste.

Un video de pe reţelele de socializare postat sâmbătă arăta mulţimi mari adunate în cartierul Punak din Teheran noaptea, bătând ritmic într-un pod sau în diverse obiecte metalice, într-un semn aparent de protest. Reuters a verificat locul.

Duminică, poliţia iraniană a transmis că "nivelul de confruntare cu insurgenţii s-au intensificat", anunţând de asemenea numeroase arestări.

Liderii iranieni au înăbuşit repetate episoade de tulburări, cel mai recent în 2022, din cauza morţii în arest a unei femei acuzate de încălcarea codurilor vestimentare.

Într-o postare pe reţelele de socializare sâmbătă, Trump a scris că "Iranul priveşte spre LIBERTATE, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA sunt gata să ajute!!!"

Într-o convorbire telefonică de sâmbătă, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi secretarul de stat american Marco Rubio au vorbit despre posibilitatea unei intervenţii americane în Iran, potrivit unei surse israeliene care a asistat la discuţie.

Un oficial american a confirmat că cei doi lideri au vorbit, dar nu a spus ce subiecte au abordat.

Un oficial de rang înalt din serviciile de informaţii americane a descris sâmbătă situaţia din Iran ca fiind un "joc de rezistenţă". Opoziţia încearcă să menţină presiunea până când figuri cheie ale guvernului fie fug, fie schimbă tabăra, în timp ce autorităţile încearcă să semene suficientă frică pentru a elibera străzile fără a oferi Statelor Unite justificarea de a interveni, a declarat oficialul.

Israelul nu a semnalat dorinţa de a interveni, tensiunile dintre cei doi inamici fiind ridicate din cauza îngrijorărilor israeliene cu privire la programele nuclear şi de rachete balistice ale Iranului.

Într-un interviu acordat publicaţiei Economist şi publicat vineri, Netanyahu a declarat că ar exista consecinţe oribile pentru Iran dacă ar ataca Israelul. Făcând aluzie la proteste, el a spus: "În rest, cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă în Iran."

Companiile Lufthansa, Flydubai, Turkish Airlines, AJet, Pegasus, Qatar Airways și Austrian Airlines și‑au suspendat zborurile către Iran, în contextul protestelor anti-regim la nivel național, soldate cu zeci de morți, și ținând cont de blocada digitală instituită de conducerea de la Teheran.

Companiile nominalizare au anulat sau suspendat temporar zboruri către mai multe orașe iraniene, inclusiv Teheran, Mashhad, Shiraz, Tabriz și Bandar Abbas.

Administrația Trump pregătește planuri preliminare pentru un atac asupra Iranului, păstrând inclusiv opțiunea unor lovituri aeriene la scară largă, scrie presa din SUA.

Oficialii analizează cum să pună în aplicare recentele avertismente ale președintelui american la adresa Republicii Islamice.

Donald Trump a amenințat că va lovi Iranul dacă autoritățile îi vor ucide pe protestatarii anti-regim.

Sunt evaluate obiective ce ar putea fi vizate de loviturile americane, au declarat surse din interiorul administrației pentru Wall Street Journal.

Nu există momentan un consens asupra unui plan de acțiune, dar este luată în considerare varianta unei campanii aeriene masive contra unor multiple ținte militare.

Deocamdată, nu au fost deplasate echipamente militare sau trupe, conform surselor citate în presa de peste Ocean, iar operațiunea de planificare este "de rutină".

Citește continuarea aici.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA sprijină poporul iranian iar președintele Donald Trump a avertizat că Statele Unite vor ataca Iranul dacă forțele de securitate ale regimului îi ucid pe protestatari.

El a mai estimat că ayatollahul Ali Khamenei, confruntat cu extinderea mișcării contestatare, s-ar pregăti să fugă din țară.

Sâmbătă, Trump a declarat din nou că țara este dispusă să ofere sprijin protestatarilor din Iran. Într-o scurtă postare pe platforma sa Truth Social, Trump a scris: 

"Iranul privește LIBERTATEA, poate așa cum nu a mai făcut-o niciodată. Statele Unite sunt gata să vină în ajutor!!!"

Postarea nu detaliază la ce fel de ajutor se referă Trump.

La rândul său,  într-o intervenție televizată de săptămâna aceasta, liderul suprem iranian a acuzat Statele Unite că "incită protestele".

O femeie, medic iranian din orașul Neyshabur, situat în nord-estul țării, a declarat pentru CNN într-un mesaj audio că forțele de securitate au tras cu arme militare, vineri, în protestatari și au ucis cel puțin 30 de persoane.

"Un copil de 5 ani a fost împușcat în timp ce se afla în brațele mamei sale", a afirmat ea, adăugând că operațiunea de reprimare s-a soldat cu numeroși răniți inclusiv printre cei care nu participau efectiv la proteste.

"Spitalele sunt în haos, iar pacienții sunt îngroziți la ideea de a se interna, pentru că ar însemna să fie identificați. Din acest motiv, încercăm să le transmitem oamenilor că încercăm să-i tratăm în mod privat în clinici", a mai spus doctorița.

CNN menționează că nu a putut verifica independent numărul de victime menționat de această femeie. 

Rețeaua TV adaugă că CNN a contactat Secția pentru afaceri iraniene din Washington, DC și Ministerul Afacerilor Externe de la Teheran pentru comentarii.

BBC citează un medic și un asistent medical din două spitale iraniene, care spun că unitățile lor sunt copleșite de răniți.

Radiodifuzorul britanic a transmis că, la Teheran, un spital oftalmologic a declarat situație de criză și a citat mesajele unui alt cadru medical, care spunea că centrul său nu are suficienți chirurgi pentru a face față afluxului de pacienți.

RISKING THEIR LIVES: New video from inside Iran shows massive crowds cheering and marching through the streets of Tehran in spite of a growing crackdown from the hardline Islamist regime.

At least 65 protesters have reportedly been killed since demonstrations began two weeks… pic.twitter.com/wlUTUpkDU4

— Fox News (@FoxNews) January 10, 2026

Între timp, în capitala iraniană autoritățile ar fi tăiat curentul în mai multe zone, conform unui clip difuzat sâmbătă seară pe X, în care se văd oameni manifestând, cu lanternele telefoanelor activate, în timp ce străzile sunt în întuneric.

Tehran plunges into darkness as the Islamic regime cuts power across the city. Protesters light up the streets with phone flashlights. pic.twitter.com/VYYQbEWDvu

— Open Source Intel (@Osint613) January 10, 2026

Începute pe 28 decembrie 2025 ca o mișcare împotriva condițiilor economice dezastruoase, agravate de inflația scăpată de sub control, protestele s-au transformat într-o mișcare anti-regim și au cuprins zeci de orașe.

Analiștii citați de presa internațională avertizează că următoarele ore sunt critice pentru soarta protestatarilor și pentru conducerea teocratică de la Teheran, care ar putea fi răsturnată după 47 de ani la cârma țării.

Blocada internetului și a comunicațiilor telefonice cu străinătatea, impusă de autorități săptămâna aceasta, era în continuare în vigoare, sâmbătă, în întreaga țară.

Un rezident din Teheran a declarat pentru CNN că blocada "pare să fi avut efectul invers" asupra manifestațiilor din stradă.

În mai multe clipuri video care au reușit să depășească embargoul informațional, pot fi văzuți protestatari scandând: "Nu ne mai este frică! Vom lupta!"

Un alt factor esențial care definește realitatea protestelor din Iran este răspunsul public fără precedent la apelul lansat de Reza Pahlavi, prințul moștenitor și fiul ultimului șah al țării.

În urma demonstrațiilor masive, el i-a îndemnat pe iranieni să rămână în stradă și să-și fixeze ca obiective ocuparea și menținerea controlului asupra centrelor orașelor.

În același timp, Pahlavi l-a îndemnat pe președintele SUA, Donald Trump, să fie pregătit să ia măsuri în sprijinul poporului iranian.

Prințul le-a mai cerut lucrătorilor din sectoare economice cheie, în special petrol și energie, să declanșeze greve la nivel național.

Pentru mulți iranieni, această strategie are ecouri istorice.

În anii 1978 și 1979, grevele în industriile strategice au jucat un rol esențial în slăbirea statului, permițând instaurarea regimului teocratic și declararea Republicii Islamice. 

Rămâne neclar dacă o abordare similară poate avea succes în condițiile de securitate actuale, dar analiștii spun că apelul lui Reza Pahlavi subliniază faptul că situația a ajuns într-o fază decisivă.

Toți participanții la protestele din Iran vor fi considerați "moharebeh" - termen care, în legea islamică în vigoare în țară, îi desemnează pe "dușmanii lui Dumnezeu" - a declarat Mohammad Movahedi Azad, procurorul general al țării, într-un comunicat citat de presa de stat.

Infracțiunea se pedepsește cu moartea.

Pedeapsa ar urma să se aplice "participanților la revolte și teroriștilor" care au deteriorat proprietăți și au subminat securitatea, precum și celor care i-au ajutat, a spus Movahedi Azad.

Procurorii ar trebui să pregătească rapid procesele și să nu dea dovadă de clemență, compasiune sau indulgență, a adăugat acest oficial.

Procurorul de la Teheran, Ali Salehi, a spus, la rândul său, că protestatarii ar putea fi acuzați de "moharebeh".