Valkyrie, un robot umanoid dezvoltat de NASA special pentru misiuni pe Marte, unul dintre astfel de prototipuri în întreaga lume, se întoarce în SUA după 10 ani. Robotul și-a petrecut ultimul deceniu la Universitatea din Edinburgh, unde a fost îmbunătățit constant cu tehnologie nouă, inclusiv inteligență artificială, și a sprijinit cercetarea în domeniul roboților umanoizi, potrivit interestingengineering.com.
Robotul are o înălțime de 1,8 metri și cântărește aproximativ 125 de kilograme, fiind unul dintre doar trei prototipuri existente în lume. Inspirat din mitologia nordică, robotul a sprijinit cercetarea în domeniul roboților umanoizi înainte de a se întoarce la Johnson Space Center din Texas pentru dezvoltări suplimentare și pentru viitoare misiuni planetare.
„Găzduirea robotului NASA Valkyrie la Universitatea din Edinburgh a fost un privilegiu rar într-o perioadă în care roboții umanoizi nu erau disponibili comercial și existau doar câteva prototipuri de cercetare în întreaga lume”, a declarat Vladimir Ivan, fost student al universității care a lucrat la Valkyrie și care este acum director tehnic la startup-ul de robotică Touchlab din Edinburgh.
Progresul robotului NASA
Robotul umanoid Valkyrie era unul dintre cei mai avansați roboți de acest tip atunci când a ajuns la Universitatea din Edinburgh în 2016, în cadrul unei colaborări de cercetare cu NASA. Creat pentru a sprijini viitoare misiuni pe Marte, robotul era conceput să efectueze sarcini de instalare inițială și să întrețină infrastructura de pe Planeta Roșie înainte de sosirea astronauților.
Valkyrie are un design asemănător cu cel uman, care îi permite să opereze în spații construite pentru oameni sau să îndeplinească sarcini periculoase în medii nepotrivite pentru oameni.
Hardware-ul său include actuatori elastici în serie (Series Elastic Actuators), adică un sistem de acționare utilizat în robotică, în care un element elastic (de obicei un arc) este plasat intenționat între actuatorul final (motor/reductor) și sarcină, pentru un control mai precis, toleranță la șocuri și o mai bună stocare a energiei pasive.
De asemenea, robotul este dotat și cu o gamă de senzori care permit interacțiunea fizică sigură cu oamenii, menținând în același timp echilibrul și precizia.
Când a fost livrat pentru prima dată, Valkyrie putea să meargă pe suprafețe plane și să execute acțiuni de bază, precum apucarea și manipularea obiectelor. În ultimul deceniu, cercetătorii i-au îmbunătățit capacitățile folosind inteligența artificială și învățarea automată, pentru a-l ajuta să înțeleagă și să reacționeze mai bine la mediul înconjurător.
Oamenii de știință i-au îmbunătățit stabilitatea în mers, abilitățile de manipulare și percepția bazată pe senzori, permițându-i să navigheze în medii mai complexe. Cercetarea s-a concentrat pe adaptarea robotului la condiții în schimbare, deplasarea pe teren accidentat și conectarea rapidă a informațiilor vizuale cu acțiuni fizice în operațiuni robotice din lumea reală.
Robotul umanoid Valkyrie al NASA a contribuit la modelarea roboticii moderne, iar arhitectura sa a influențat robotul Apollo al companiei Apptronik, care începe acum să ducă roboții umanoizi din laboratoarele de cercetare în industrie și în viitoarele misiuni spațiale.
Colaborarea dintre oameni și roboți
Găzduirea robotului Valkyrie la Universitatea din Edinburgh le-a oferit cercetătorilor o oportunitate rară, într-o perioadă în care roboții umanoizi nu erau disponibili comercial și existau doar câteva sisteme experimentale în lume.
Platforma a permis oamenilor de știință să avanseze cercetările fundamentale privind mobilitatea și stabilitatea, contribuind la dezvoltarea roboticii umanoide moderne și la formarea unei noi generații de specialiști în robotică.
Prezența lui Valkyrie a contribuit, de asemenea, la transformarea orașului Edinburgh într-un important centru de robotică, sprijinind cercetarea de nivel mondial, leadershipul intelectual și un ecosistem în creștere de inovație și startup-uri în domeniul roboticii.
Cercetările privind roboții umanoizi la universitate continuă folosind Talos, un obot umanoid 1,75 metri, livrat instituției de cercetare în 2020. Oamenii de știință folosesc Talos pentru a studia modul în care roboții umanoizi merg, își mențin echilibrul și utilizează unelte în medii complexe. Cercetarea explorează, de asemenea, modul în care roboții folosesc învățarea automată pentru a se adapta la medii aflate în schimbare constantă.
Un obiectiv important este colaborarea om-robot prin interacțiunea diadică om-robot, în care oamenii și roboții lucrează împreună pentru a îndeplini sarcini. Progresele obținute în acest domeniu ar putea sprijini numeroase aplicații practice, inclusiv tehnologii pentru viața asistată și sisteme robotice destinate mediilor medicale și de reabilitare.
„Privind în urmă, această decizie îndrăzneață a contribuit la valul entuziasmant de cercetări bazate pe date în domeniul roboților umanoizi, care astăzi ni se pare ceva de la sine înțeles”, a declarat Sethu Vijayakumar, profesor de robotică și director al Centrului de Robotică din Edinburgh al Universității din Edinburgh.
Ştiri video recomandate
