Taxele și impozitele locale vor crește de la 1 ianuarie 2026, după ce Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea AUR. După decizia CCR, legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan. Pachetul de măsuri intră în vigoare de la începutul anului viitor și prevede, pe lângă majorarea impozitelor cu peste 70% față de nivelul din 2025, și alte măsuri precum taxarea coletelor care vin din afara UE, dar și obligații noi pentru firme.
Judecătorii CCR au respins, marți, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor. Astfel, legea merge la promulgare iar măsurile se vor aplica de la 1 ianuarie.
Este vorba despre al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare dorite de Guvern care conține o multitudine de modificări la codurile fiscale și modificări majore privind societățile și insolvența.
Principalele modificări pentru cetățeni și companii:
- Se limitează drastic cheltuielile deductibile pentru multinaționale și cresc impozitele pe anumite venituri din investiții și criptomonede, dar și impozitele locale.
- Procedurile fiscale se înăspresc: firmele inactive de un an sunt dizolvate, eșalonările la plată devin mai restrictive, iar firmele sunt obligate să aibă cont bancar și să accepte plata cu cardul.
- Capitalul social minim crește la 500 lei pentru firmele noi și la 5.000 lei pentru cele cu o cifră de afaceri de peste 400.000 lei.
Creștere de peste 70% la impozitul pe locuințe
Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027 când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de implementare pâna la începutul anului viitor.
Chiar și-așa, impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%. Pentru un apartrament de trei camere din București pentru care impozitul a fost anul acesta de 198 de lei, anul următor proprietarul va datora 355 de lei, arată calculele.
Proiectul de lege propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc). Valorile prevăzute acum sunt cele din 2015, dar între timp au fost actualizate cu inflația.
Cum vor fi impozitate maşinile
Proiectul propune un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul "poluatorul plătește".
În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.
Formula de calcul se aplică primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:
- Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv;
- Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3;
- Autobuze, autocare, microbuze;
- Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv.
Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare.
Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.
Astfel, pentru o mașină cu motor de 1.6-2.0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1.6-2.0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.
Taxa pe lux crește de 3 ori
Guvernul a decis creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%.
Cu cât vor fi taxate coletele comandate de pe platformele non-UE
În acelaşi timp, se va actualiza termenul de intrare în vigoare a taxei pentru coletele comandate de pe platformele non-UE începând cu data de 1 ianuarie 2026, dat fiind faptul că actualul termen din proiectul de lege, de 1 noiembrie 2025, a fost depășit.
Proiectul de lege prevede introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE, precum China sau Turcia. Taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat.
Principalele modificări la Codul fiscal:
- impozit pe profit: pentru multinaționalele care nu sunt încadrate la impozitul minim pe cifra de afaceri (așa-zisul IMCA) se limitează drastic cheltuielile deductibile cu drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanţă; celor care datorează IMCA nu li se aplică aceste reguli (adică firmelor cu o cifră de afaceri anuală de peste 50 milioane euro);
- venituri independente/din chirii: la venituri independente se includ și veniturile din prestarea de servicii de cazare, respectiv din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuinţe proprietate personală (pentru aceste venituri se stabilesc reguli speciale de determinare a impozitului pe venit); în acest context, apar și modificări complementare la regulile actuale legate de veniturile din chirii; pentru venituri independente, baza maximă anuală de calcul a contribuției la sănătate crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară;
- venituri din investiții: pentru câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate (operațiuni efectuate prin brokeri), impozitul reținut la sursă se majorează - de la 1% la 3% pentru deținerile vândute după mai mult de un an, respectiv de la 3% la 6% pentru deținerile vândute după mai puțin de un an; pentru operațiuni neefectuate prin brokeri, impozitul crește de la 10% la 16%;
- venituri din alte surse: impozitul pe câștigurile din operațiuni cu criptomonede crește de la 10% la 16%; se păstrează regula conform căreia câştigul sub nivelul de 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei;
Firmele fără cont bancar vor fi declarate inactive
Firmele care nu au un cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a trezoreriei statului vor fi declarate inactive, aceste informații financiare fiind considerate de acum la fel de importante ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcționare a societății, care la rândul lor constituie motive de inactivitate fiscală.
De asemenea, se propune ca nedepunerea în termen de 5 luni de zile de la împlinirea termenului legal, a situațiilor financiare anuale, să constituie condiție de declarare ca inactiv a persoanei juridice întrucât, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, aceste situații trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a altor informații referitoare la activitatea desfășurată.
În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntară (la Oficiului Național al Registrului Comerțului).
În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF dizolvarea. De asemenea, se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare sau mai mică de 3 ani.
Firmele noi, obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile
Proiectul introduce modificări și la legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. Astfel, toate firmele vor fi obligate să dețină un cont de plăți în România pe toată durata desfășurării activității.
Firmele nou înființate vor fi obligate să deschidă un cont de plăți în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înființării. Nerespectarea obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont de plăți va fi catalogată drept contravenție.
Prestatorii de servicii de plată care furnizează servicii în România vor fi obligați de a deschide cont atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Aceste obligații legale vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Capital minim de 500 de lei pentru SRL-uri
Pentru creșterea responsabilității juridice a societăților cu răspundere limitata (SRL) față de creditori, capitalul social necesar acestor firme se va modifica astfel:
- a) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă sub 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei;
- b) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei.
În cazul societăților cu răspundere limitata nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei. Nivelul capitalului social a fost stabilit in funcție de contravaloarea salariului mediu (aproximativ 5.000 lei).
De asemenea, se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.
Casă de marcat și bon fiscal, obligație la închirierea locuinței pe termen scurt
Același regim fiscal (cotă forfetară de 30%) se va aplica și proprietarilor persoane fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt (adică pentru o perioadă neîntreruptă de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an) a camerelor situate în locuinţe proprietate personală.
Persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală vor avea obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, potrivit unei alte schimbări propuse.
Reglementări privind dividendele
Proiectul introduce interdicția pentru societățile care distribuie trimestrial dividende de a acorda acționarilor/ asociaților/ altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.
Va mai fi introdusă răspunderea solidară a societății și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende, sau au restituit imprumuturi desi societatatea avea activul net sub limita prevazuta de lege.
Proiectul prevede şi contravenții pentru societățile care au distribuit trimestrial dividende, fără să le regularizeze, și au acordat împrumuturi respectiv au restituit împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate. Sancțiunea constă în amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, urmează să fie aplicată de ANAF.
De asemenea, proiectul propune ca distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.
Alte modificări relevante:
- personalul de control al Vămii, Direcției antifraudă și Inspecției Muncii urmează să poarte camere video de corp;
- munca la negru va fi sancționată cu amenzi de 40.000 per persoană identificată (față de 20.000 lei în prezent), fără a depăși în total un milion de lei (față de 200.000 lei în prezent);
- modificări majore privind insolvența.
Ştiri video recomandate
