Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat marți Statele Unite ale Americii că fac presiuni asupra Ucrainei pentru o capitulare în fața Rusiei în condiții din care doar regimul lui Vladimir Putin are de câștigat, relatează Euronews.
„Negociatorii americani încearcă să împingă Ucraina spre capitulare de aproape doi ani. Faptul că Ucraina nu a capitulat în condițiile lui Putin se datorează sprijinului acordat de Europa”, a declarat Kallas în Parlamentul European.
Declarația vine în timp ce la Oslo au discuții între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarul american Steve Witkoff. La discuții participă mai mulți lideri europeni, între care premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, președintele Finlandei, Alexander Stubb și reprezentanți de rang înalt din Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia.
În acest context, Kallas a susținut la Strasbourg că prezența Europei la masa negocierilor este necesară pentru a „echilibra” pozițiile adoptate de administrația lui Donald Trump, care înclină tot mai mult în favoarea intereselor Moscovei.
Relațiile dintre SUA și Europa s-au deteriorat după ce președintele american Donald Trump a încheiat un acord cu Vladimir Putin privind livrările de motorină și a relaxat sancțiunile până în aprilie 2027, fără a pretinde nicio concesie din partea Rusiei.
În schimb, Trump a cerut organizarea de noi alegeri în Ucraina - lucru interzis de Constituția ucraineană pe timp de război - și s-a plâns că este mai dificil de lucrat cu președintele Volodimir Zelenski decât cu omologul rus Vladimir Putin.
La rândul său, Zelenski a declarat că se simte trădat de Trump.
„Cred că s-au făcut demersuri pentru a convinge Ucraina să capituleze”, a afirmat Zelenski într-un interviu recent acordat agenției Bloomberg.
Semnal de alarmă tras de șefa diplomației europene la Strasbourg
Kallas a tras, marți, un semnal de alarmă cu privire la aceste evoluții în discursul său din Parlamentul European, la Strasbourg, unde mai mulți eurodeputați au reclamat lipsa unei strategii a UE pentru pace.
„Nu este adevărat”, a replicat Kallas. Ea a făcut referire la un document prezentat liderilor din statele Uniunii, în care figurează cerințele pe care Europa se așteaptă ca Moscova să le îndeplinească în cadrul unei viitoare soluționări a conflictului.
„Dacă Rusia își prezintă pretențiile și cererile maximaliste, noi ar trebui să punem pe masă propriile noastre cerințe maxime, pentru a echilibra negocierile. Totodată, trebuie să transmitem Rusiei un mesaj clar: în ceea ce privește aspectele care o interesează, precum ridicarea sancțiunilor, Europa trebuie să fie prezentă la masa negocierilor, întrucât este vorba despre decizii europene. Nu facem concesii gratuite. Scopul nu este doar obținerea păcii, ci asigurarea unei păci durabile și juste”, a argumentat ea.
De asemenea, șefa diplomației UE a acuzat Rusia că pune în pericol securitatea Mării Negre prin instituirea unei blocade militare, folosind resursele alimentare ca armă și încercând să provoace o foamete la nivel global. Euronews amintește că România și Bulgaria au raportat recent atacuri cu drone rusești, soldate cu morți, răniți și naves scufundate, în apropierea apelor lor teritoriale.
Kallas a criticat, de asemenea, Moscova pentru refuzul de a accepta un armistițiu în sectorul energetic și pentru intensificarea campaniei de bombardamente împotriva Ucrainei, în pragul sezonului de iarnă.
Kaja Kallas: Ucraina își dorește pacea mai mult decât oricine
„Ucraina își dorește pacea mai mult decât oricine, întrucât se află sub bombardamente de aproape cinci ani. Și Europa își dorește pacea. Nu este corect să se spună că noi nu vrem pace. Singura parte care nu dorește pacea este Rusia. Să privim lucrurile cu maximă claritate”, a punctat Kallas.
Șefa diplomației Uniunii a fost una dintre cele mai vocale prezențe din Europa care au criticat reorientarea lui Trump către Moscova. Săptămâna trecută, ea a declarat pentru Euronews că acordul privind motorina a reprezentat un cadou pentru Putin.
Bruxelles-ul insistă că, în ciuda divergențelor tot mai mari, dialogul cu SUA trebuie să continue, în beneficiul procesului de pace și pentru a apăra interesele Ucrainei.
