Un fizician de la Princeton, un inginer care a ajutat NASA într-o misiune, un neurobiolog de la Institutul Național de Sănătate din SUA, matematicieni celebri., experți în inteligență artificială. Lista cercetătorilor care părăsesc Statele Unite pentru a lucra în China este impresionantă – și continuă să crească. Cel puțin 85 de oameni de știință, atât tineri talentați, cât și nume consacrate, care activau în SUA, s-au alăturat instituțiilor de cercetare din China cu normă întreagă de la începutul anului trecut, peste jumătate făcând acest pas în 2025, potrivit unei analize CNN. Experții spun că fenomenul este pe cale să se amplifice, din cauza reducerii bugetelor federale pentru cercetare și a înăspririi controalelor asupra talentelor străine de către Casa Albă, în timp ce Beijingul investește masiv în inovația autohtonă.
Majoritatea fac parte din așa-numitul fenomen de „exodul creiere”, care ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea pe termen lung a SUA de a atrage și păstra oameni de știință de top – un avantaj decisiv care a susținut statutul Americii drept lider incontestabil în tehnologie și știință în perioada de după Al Doilea Război Mondial. Iar acest lucru ar putea influența competiția dintre Washington și Beijing pentru supremație în industriile viitorului, precum inteligența artificială, calculul cuantic, semiconductoarele, biotehnologia sau echipamentele militare inteligente.
Guvernul chinez caută de ani de zile modalități de a atrage oameni de știință internaționali talentați, inclusiv pe miile de cercetători chinezi care au plecat din țară pentru studii avansate în SUA și alte state și care ulterior au devenit pionieri și lideri în știința și tehnologia americană.
Această misiune a devenit și mai importantă pe măsură ce SUA mențin restricții stricte asupra tehnologiei destinate Chinei, iar președintele Xi Jinping vede din ce în ce mai mult capacitatea de inovare a țării drept singura cale către securitate economică.
Acum, în condițiile în care administrația președintelui Donald Trump promovează reduceri masive ale bugetelor federale de cercetare, intensifică supravegherea guvernamentală a cercetării, crește dramatic costul vizelor H1-B pentru lucrătorii străini specializați și folosește finanțarea federală ca mijloc de presiune asupra universităților, China are o oportunitate și mai mare.
Universitățile chineze consideră schimbările din SUA drept „un cadou de la Trump” care le va ajuta să recruteze mai mult și mai bine, spune Yu Xie, profesor de sociologie la Universitatea Princeton, care a vorbit cu CNN în timpul unei vizite la universități din China la începutul acestui an.
„Veți vedea o extindere a unor programe noi, consolidate și îmbunătățite de cercetare și formare, în toate domeniile, în China”, spune Xie.
Un recrutor din estul Chinei, specializat în atragerea experților din străinătate pentru sectorul tehnologic comercial, inclusiv industria semiconductorilor, a declarat pentru CNN că schimbările din SUA ar putea crește numărul cererilor pentru un program guvernamental de finanțare la care lucrează.
Congresul SUA este pe cale să respingă unele dintre cele mai drastice reduceri ale finanțării cercetării propuse de administrația Trump pentru anul fiscal următor. Însă mișcările recente de restructurare a științei, precum și intensificarea controalelor asupra studenților și cercetătorilor internaționali care solicită vize, au afectat deja laboratoarele academice și au creat incertitudini de durată pentru oamenii de știință.
Îngrijorările sunt deosebit de acute pentru cercetătorii cu legături cu China, țara care a trimis de mult timp cel mai mare număr de doctoranzi în știință și inginerie în SUA.
Administrația Trump a folosit anul acesta vizele pentru studenții chinezi ca instrument de negociere comercială. În iulie, parlamentarii au cerut relansarea „China Initiative”, un program controversat de securitate națională lansat în primul mandat al lui Trump și ulterior anulat din cauza îngrijorărilor că alimenta suspiciunea și prejudecățile împotriva academicienilor de origine chineză.
China a primit în ultimii ani un număr tot mai mare de cercetători din SUA și din întreaga lume, pe măsură ce capacitățile și ambițiile sale științifice au crescut. Multe dintre transferurile recente erau planificate chiar înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă. Totuși, împreună, schimbările din SUA ar putea reprezenta o oportunitate semnificativă pentru instituțiile chineze.
Un editorial recent din ziarul oficial al Partidului Comunist, People’s Daily, a arătat cum vede Beijingul această oportunitate, prezentând China drept un „port sigur” și o „platformă pentru excelență” pentru cercetătorii chinezi și sino-americani supuși „interferențelor nesăbuite” ale „unor țări occidentale”.
„Se dau peste cap” pentru a atrage talente
În universitățile chineze, mare parte din răspunsul la această situație se desfășoară în culise, spun surse citate de CNN, pe măsură ce instituțiile contactează discret cercetători stabiliți în SUA.
Lu Wuyuan, un chimist specializat în proteine, fost profesor titular la Universitatea din Maryland înainte de a se alătura Universității Fudan din Shanghai în 2020, a declarat pentru CNN că a observat „o creștere clară a numărului de candidați din străinătate”.
„Știu că universitățile chineze se dau peste cap pentru a profita activ de această oportunitate oferită de un ‘adversar’”, a spus Lu, adăugând că revenirea cercetătorilor educați în străinătate în China este deja „o tendință robustă, poate ireversibilă.”
Liu Jun, profesor de statistică la Universitatea Tsinghua din Beijing, care a decis să se întoarcă în China din motive familiale în 2024 după ce s-a retras de la Harvard, a declarat că nu există „o strategie sistemică” în urma schimbărilor din SUA. Totuși, departamente individuale „profită cu siguranță de aceste oportunități”, spune el, contactând colegi și folosind conferințele pentru a transmite mesajul că își consolidează structurile.
Unele eforturi de recrutare sunt vizibile online. O postare a Universității Wuhan de la începutul acestui an invita „talente din întreaga lume să aplice” pentru posturi de profesor.
O schemă salarială aferentă arăta că cei specializați în robotică, AI sau securitate cibernetică ar putea obține cele mai mari finanțări din fondurile dedicate cercetării, universitatea angajându-se să egaleze granturile naționale de până la 3 milioane de yuani (peste 400.000 de dolari).
Astfel de oferte, care pot include acces prioritar la finanțare, bonusuri, subvenții pentru locuință și sprijin familial, sunt promovate anual de universitățile din China și sunt adesea legate de programul guvernamental pentru „tinere talente remarcabile” din străinătate.
Programul face parte dintr-o rețea bine stabilită de granturi și programe de recrutare din China, considerate prestigioase în țară și, potrivit experților, disponibile adesea atât cercetătorilor locali, cât și celor străini.
Și nu toate sunt orientate spre mediul academic. Programul Qiming, de exemplu, urmărește să aducă cercetători de top în sectorul tehnologic comercial din China, cerând de obicei candidaților să aibă doctorat și experiență de lucru în străinătate, potrivit anunțurilor de recrutare și interviurilor obținute de CNN.
Un recrutor a spus că specialiștii cu experiență în semiconductori reprezintă o prioritate în provincia Jiangsu, unde industria de cipuri este sub presiune să inoveze după restricțiile SUA asupra exporturilor de tehnologie.
„De când SUA ne-au ‘pus piedici’, toată lumea se concentrează pe domeniul circuitelor integrate… Cererea de talente în acest domeniu nu cunoaște granițe regionale – toată lumea are nevoie de ele”, a spus recrutorul.
În anul următor, atenția s-ar putea concentra și pe „inteligența artificială și știința cuantică, în special în comunicațiile cuantice și măsurătorile de precizie”, a adăugat el.
Guvernul chinez extinde, de asemenea, modalitățile de a aduce cercetători în țară.
Programul Qiming a avut o rundă suplimentară de înscrieri în această vară, exclusiv pentru talente din SUA și Europa – o mișcare „fără precedent”, potrivit aceluiași recrutor.
Luna trecută, oficialii au anunțat introducerea unei noi categorii de viză pentru tinerii talentați în știință și tehnologie, numită „viza K”, începând cu 1 octombrie. În iulie, Fundația Națională pentru Științe Naturale a deschis o rundă suplimentară de aplicații pentru un program de finanțare destinat „tinerelor talente remarcabile” din străinătate.
Guvernul american consideră de ani de zile că aceste programe chineze reprezintă o amenințare, FBI descriindu-le ca parte a unui efort de furt de tehnologii străine în beneficiul guvernului și armatei chineze. Programul „Thousand Talents”, care adesea presupunea ca profesorii să preia roluri part-time în China, a fost eliminat nominal în ultimii ani, după ce participanții au fost intens verificați de autoritățile americane.
„O națiune prosperă odată cu știința sa”
Eforturile de lungă durată ale Chinei de a păstra și atrage talente sunt sprijinite și de ascensiunea economică a țării și de progresele sale științifice.
Această transformare a fost observată și de Lu, chimistul de la Fudan, care spune că atunci când a decis să își continue studiile postuniversitare în SUA, în 1989, China era „săracă, lipsită de resurse și înapoiată din punct de vedere științific și tehnologic”.
„Nu aș fi avut aceleași oportunități de a mă dezvolta ca cercetător dacă aș fi rămas în China atunci, iar pentru asta sunt recunoscător țării mele adoptive”, spune el.
Dar multe s-au schimbat de atunci: economia Chinei a crescut rapid, iar guvernul a majorat semnificativ cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare. În 2023, China a cheltuit peste 780 de miliarde de dolari pentru cercetare și dezvoltare, comparativ cu aproximativ 823 de miliarde de dolari în SUA, potrivit datelor OCDE.
„O națiune prosperă atunci când știința și tehnologia ei prosperă”, a declarat Xi Jinping în fața academicienilor, oamenilor de știință și oficialilor de rang înalt la Beijing, într-un discurs important susținut vara trecută. Xi a promis că până în 2035 țara va deveni o „putere” științifică și tehnologică autonomă.
Eforturile dau deja roade. Programul spațial ambițios al Chinei a adus anul trecut primele mostre de pe fața ascunsă a Lunii; țara se află în fruntea domeniilor precum energia regenerabilă, comunicațiile cuantice sau tehnologiile militare, precum rachetele hipersonice. La începutul acestui an, start-up-ul chinez DeepSeek a șocat Silicon Valley cu un chatbot care se apropie de performanța modelului „o1” al OpenAI, dar la o fracțiune din cost.
Astăzi, oamenii de știință chinezi publică mai multe cercetări în reviste prestigioase de științe naturale și medicale decât omologii lor americani, potrivit Nature Index, iar universitățile chineze au ajuns în top 50 mondial.
Totuși, China mai are un drum lung de parcurs pentru a ajunge din urmă SUA ca putere științifică, spun experții, iar eforturile sale ar putea fi afectate de încetinirea economică. De asemenea, controlul Partidului Comunist asupra industriei și mediului academic creează un climat diferit de cel care a permis dezvoltarea științei americane.
Când vine vorba de locul unde vor să trăiască și să-și crească familiile oamenii de știință, mediul politic restrictiv al Chinei și calitatea vieții joacă și ele un rol important.
Datele reflectă această realitate: peste 83% dintre absolvenții chinezi care au obținut doctorate în știință și inginerie în SUA între 2017 și 2019 locuiau încă acolo în 2023, potrivit Centrului Național pentru Statisticile Științei și Ingineriei.
Pentru cercetătorii fără legături cu China, mutarea într-o țară dificil de navigat fără cunoștințe de limbă chineză reprezintă o altă provocare. Într-o Chină tot mai naționalistă, au existat și reacții negative online împotriva oamenilor de știință percepuți ca pro-americani sau care s-au născut în China, și-au construit cariera în străinătate și apoi s-au întors.
Yu Hongtao, decan al Facultății de Științe ale Vieții de la Universitatea Westlake – prima universitate public-privată de cercetare din China – spune că, chiar și în aceste condiții, cei care doresc să se alăture instituției ar trebui să reflecteze atent.
„Dacă decizia se bazează doar pe factori negativi, adică dacă vor doar să fugă de situația din SUA fără să vadă China ca o oportunitate, i-aș descuraja să vină”, spune Yu, care a petrecut două decenii la Centrul Medical al Universității Texas Southwestern.
Totuși, mai mulți oameni de știință și experți intervievați de CNN au subliniat că prioritatea cercetătorilor este să-și poată continua munca în liniște – și cu finanțare suficientă. Schimbările din SUA ar putea modifica dinamica actuală, spun ei.
„Dacă universitățile americane continuă să finanțeze în același ritm… China va avea nevoie de foarte mult timp pentru a ajunge la același nivel”, spune Yau Shing-tung, matematician renumit și laureat al medaliei Fields, care s-a retras de la Harvard după 35 de ani și s-a alăturat Universității Tsinghua în 2022. „Dar dacă fac greșeli și pierd cei mai buni oameni – nu neapărat către China, ci și către Europa sau alte țări – ar putea fi un dezastru pentru universitățile americane.”
Oamenii de știință care s-au mutat în China invocă o serie de motive: apropierea de părinții în vârstă, dorința de a începe un nou capitol profesional sau de a contribui la educarea unei noi generații. Mulți subliniază că nu văd știința ca pe o competiție cu sumă zero, ci ca pe o muncă benefică pentru întreaga lume, care prosperă prin colaborare internațională.
„În medicină, când descoperi un tratament, el este valabil pentru toată lumea”, spune Yu de la Westlake, adăugând că, totuși, o decizie „apolitică”, precum alegerea locului de muncă, poate fi percepută acum ca fiind politică.
Această schimbare de climat, în care Washingtonul și Beijingul se văd din ce în ce mai mult ca rivali, a afectat relațiile dintre cel mai mare hub global de inovație și cea mai mare sursă de cercetători străini din lume.
Într-un interviu acordat luna trecută televiziunii Phoenix, matematicianul Zhang Yitang, care și-a construit cariera în SUA din 1985, și-a explicat decizia de a se alătura Universității Sun Yat-sen din sud-estul Chinei prin deteriorarea relațiilor dintre SUA și China. „Mulți dintre colegii noștri chinezi din SUA s-au întors deja, iar mulți alții se gândesc la asta”, a spus el.
Ştiri video recomandate
