Cercetători din Turcia susțin că au descoperit dovezi arheologice care arată că romanii utilizau fecale umane în tratamente medicale. Deși textele romane menționau această practică, este pentru prima dată când au fost documentate dovezi fizice, potrivit unui studiu publicat în Journal of Archaeological Science: Reports, scrie CNN.
Autorul principal al studiului, Cenker Atila, arheolog la Universitatea Sivas Cumhuriyet din Turcia, a declarat pentru CNN că a observat reziduuri în câteva sticluțe romane din sticlă, cunoscute sub numele de unguentaria, la Muzeul Bergama, în timpul cercetării pentru volumul „Glass Objects from Bergama Museum”, publicat în 2022 și la care a fost coautor.
Atila a identificat reziduuri în șapte recipiente diferite, însă a obținut un rezultat concludent doar în cazul unui artefact descoperit în orașul antic Pergamon, datat din secolul al II-lea.
După îndepărtarea capacului de lut și prelevarea unei mostre din fulgii maronii aflați în interiorul sticluței, Atila a constatat că aceasta conținea „fecale umane, o concentrație ridicată de cimbru și ulei de măsline”.
„Pentru că suntem bine familiarizați cu sursele textuale antice, am recunoscut imediat că este vorba despre un preparat medicinal utilizat de celebrul medic roman Galen”, a spus el.
Născut într-o familie greacă înstărită din Pergamon, Galen a fost un pionier al anatomiei și a servit trei împărați romani. Textele sale medicale au influențat medicina timp de aproximativ 1.500 de ani.
„Descoperirea chiar a remediului descris de Galen însuși a fost atât o mare surpriză, cât și o sursă de entuziasm uriaș pentru noi”, a adăugat Atila.
Transferul fecal, un tratament antic
Potrivit textelor antice, fecalele umane și animale erau cunoscute drept „tratamente pentru afecțiuni variind de la inflamații și infecții până la tulburări reproductive”, au scris autorii studiului.
„Deși adesea discutate cu eufemism sau precauție, astfel de substanțe nu erau neapărat percepute ca respingătoare sau iraționale. Mai degrabă, ocupau un spațiu liminal în farmacologia antică – considerate puternice și eficiente, dar încărcate simbolic și senzorial”, au adăugat aceștia.
Atila a spus că rezultatele analizei arată că o practică medicală „cunoscută anterior doar din surse scrise antice a fost acum demonstrată fizic prin intermediul unui obiect arheologic”.
„În același timp, descoperirile noastre oferă dovezi că «transferul fecal», care ocupă astăzi un loc important în medicina modernă, era deja cunoscut în Antichitate”, a spus el, referindu-se la procedura prin care o probă de materii fecale de la un donator sănătos este transplantată unui pacient pentru a valorifica beneficiile microbiotei.
(Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a aprobat două produse bazate pe transfer fecal pentru prevenirea infecțiilor bacteriene recurente ale colonului la adulți. – n.r.)
Deși acest tip de sticluță din sticlă era utilizat de obicei pentru parfumuri, în acest caz ea a fost, aparent, refolosită ca recipient pentru medicamente, a explicat Atila.
Cât despre cimbru, acesta era folosit pentru proprietățile sale antibacteriene și pentru a masca mirosul fecalelor.
„Când am deschis sticluța, nu am simțit niciun miros perceptibil”, a spus el.
Investigația a fost realizată riguros din punct de vedere științific, a declarat Nicholas Purcell, profesor emerit de istorie antică la Universitatea Oxford, care nu a fost implicat în studiu.
Descoperirile nu sunt surprinzătoare, deoarece acest tip de terapie este frecvent menționat în textele romane, a spus el, „dar este foarte plăcut să putem lega această tradiție de material arheologic concret”.
„M-ar interesa foarte mult contextul în care a fost găsit acest obiect, înainte să ajungă în depozitele muzeului”, a adăugat Purcell, sugerând posibilitatea ca sticluța să fi fost descoperită într-un mormânt, poate alături de un medic sau de un pacient.
„Tendința implicită a fost să credem că micile recipiente de sticlă din morminte conțineau lucruri rafinate, mai ales parfumuri și cosmetice, însă principala contribuție a acestei cercetări ingenioase ar putea fi tocmai lărgirea acestei perspective”, a spus el.
Studiul a fost publicat pe 19 ianuarie.
Ştiri video recomandate
