Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Presa rusă de stat susține că generalul Kirilo Budanov, șeful Informațiilor militare ucrainene, a fost grav rănit într-un atac cu rachetă
- Rusia anunță că a respins cu aruncătoare de flăcări contraatacuri ale Ucrainei în regiunea Zaporojie
- Rusia anunță alegeri locale în regiunile anexate, pe care Ucraina vrea să le recucerească în urma contraofensivei
- Parlamentul European cere NATO să deschidă ușa pentru aderarea Ucrainei
- Furie la Moscova după o decizie a autorităților din Australia
- Jens Stoltenberg spune că nu aspiră la prelungirea mandatului la conducerea NATO
- Rusia susține că a respins atacurile Ucrainei în regiunea Zaporojie
- Norvegia și Danemarca au convenit să doneze Ucrainei încă 9.000 de piese de artilerie, a anunțat joi ministerul norvegian al Apărării.
- Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, noaptea trecută
- Ucraina afirmă că Rusia lovește instalații industriale din Kryvyi Rih
- Kiev: 13 drone lansate de ruși împotriva orașului Odesa au fost doborâte
- Stoltenberg cere noi arme şi muniţii pentru contraofensiva ucraineană
- Duma de Stat votează legea care permite înrolarea și trimiterea pe front a infractorilor din Rusia
Update 21:45 Un grup de lideri ai statelor africane au început o misiune prin care încearcă o mediere care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, cu o primă etapă joi la Varşovia, unde coordonatorul acestui grup, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, a fost primit de preşedintele polonez Andrzej Duda, relatează agenţiile DPA şi Reuters.
Din acest grup mai fac parte şefii de stat din Senegal, Republica Congo, Zambia şi Comore, precum şi premierii din Egipt şi Uganda. După Varşovia, următoarele etape pe agendă sunt Kiev şi Sankt Petersburg. Atât preşedintele rus, Vladimir Putin, cât şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi-au manifestat disponibilitatea de a primi grupul de mediatori africani. Aceştia doresc să analizeze şi condiţiile celor două tabere pentru un armistiţiu şi încheierea păcii.
Conform unui document consultat de Reuters, în cadrul efortului iniţial de mediere ei ar urma să propună o serie de "măsuri de construire a încrederii". Acestea ar include o retragere a trupelor ruse, retragerea armelor nucleare tactice ruse din Belarus, suspendarea mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pe numele lui Putin, precum şi suspendarea unor sancţiuni occidentale impuse Rusiei.
După acestea, potrivit aceluiaşi document, ar urma un acord de încetare a focului, însoţit de negocieri între Rusia şi Occident, negocieri care să abordeze şi arhitectura de securitate în Europa. Lista de măsuri iniţiale de detensionare include şi încheierea unui "acord necondiţionat pentru exportul cerealelor şi îngrăşămintelor", aspect ce interesează în mod deosebit ţările africane.
Ultima rundă de negocieri de pace ruso-ucrainene a avut loc în martie anul trecut la Istanbul. Ulterior, Kievul a condiţionat orice tratative cu Moscova de retragerea totală a trupelor ruse din Ucraina (inclusiv din Crimeea) şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. La rândul său, Moscova a cerut Kievului să accepte pierderea Crimeei şi a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia şi le reproşează responsabililor ucraineni că s-au retras de la negocierile de pace pentru că aşa le-a cerut Washingtonul.
Update 19:51 Șeful Direcției de informații a Ministerului ucrainean al Apărării, generalul Kirilo Budanov (foto următoare, dreapta), a fost rănit în timpul unei lovituri cu rachete rusești asupra sediului din Kiev al instituției sale, relatează agenția de presă rusă de stat RIA Novosti.
Agenția rusă citează în acest sens un oficial din domeniul securității, căruia nu-i publică numele.
"Potrivit informațiilor primite de serviciile de securitate rusești de la surse din cadrul GUR (Direcția condusă de Budanov, n.r.), Budanov a fost rănit în timpul unei lovituri în dimineața zilei de 29 mai, împotriva sediului GUR din Kiev. O rachetă rusă a lovit biroul situat lângă cel al lui Budanov", a declarat sursa RIA Novosti.
Relatarea agenției ruse continuă arătând că "Budanov a fost extras de sub dărâmături, după care a fost evacuat cu elicopterul la baza militară din Polonia, iar de acolo a fost transportat la Berlin cu un avion special sosit de la baza aeriană Ramstein".
RIA Novosti susține că generalul ucrainean ar fi în stare gravă la spitalul din capitala germană. El nu ar mai fi fost văzut în public din data de 29 mai.
Kievul a negat știrile care despre presupusa moarte a lui Budanov, dar nu menționat nimic despre locul în care se află sau despre starea acestuia, potrivit sursei citate.
Update 18:15 Mai mult de 100 de kilometri pătrați de teritoriu au fost eliberați în direcția Zaporojie în ultima săptămână, potrivit unui responsabil militar de rang înalt din armata ucraineană, citat de CNN.
"În ultima săptămână, trupele noastre au avansat în adâncimea pozițiilor inamice până la 3 kilometri în apropiere de Mala Tokmacika și până la 7 kilometri la sud de Velika Novosilka", a declarat Oleksii Hromov, adjunct al șefului Statului Major General al armatei ucrainene.
El a întărit declarații făcute anterior de alți oficiali ucraineni, care susțin că șapte așezări din zonă au fost recucerite - majoritatea fiind mici sate.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că grupul de forțe "Vostok", desfășurat în zonă a folosit "lovituri aeriene, tiruri de artilerie și sisteme de aruncătoare de flăcări" pentru a respinge două atacuri în regiune, notează CNN.
Update 17:38 Comisia Electorală rusă a anunțat, joi, organizarea unor "alegeri locale" în teritoriile pe care Rusia le ocupă în Ucraina şi a căror anexare a revendicat-o în septembrie 2022.
Aceste "alegeri" ar urma să se desfășoare în data de 10 septembrie.
În cadrul lor, ar urma să fie aleși membri ai unor adunări regionale şi consilieri municipali, în pofida faptului că regiunile ucrainene Lugansk şi Doneţk, în est, şi Zaporojie şi Herson, în sud, sunt devastate de confruntări armate.
Ucraina desfăşoară în prezent o ofensivă în vederea recuceririi acestor teritorii și exclude, la nivelul declarațiilor oficiale, orice compromis cu privire la integritatea sa teritorială.
Update 15:45 Parlamentul European a cerut aliaților NATO să-și onoreze angajamentul față de Ucraina și să deschidă calea pentru ca această țară să fie invitată să se alăture alianței militare.
Într-o rezoluție adoptată cu 425 voturi pentru, 38 împotrivă și 42 abțineri, eurodeputaţii subliniază că se așteaptă ca "procesul de aderare să înceapă după încheierea războiului şi să fie finalizat cât mai curând posibil", relatează, joi, presa internațională.
Până la obținerea statutului de membru cu drepturi depline, Uniunea Europeană și statele membre, împreună cu aliații NATO trebuie să colaboreze îndeaproape cu Ucraina pentru a dezvolta un cadru temporar referitor la garanțiile de securitate, care urmează să fie pus în aplicare imediat după război, arată instituția europeană.
Parlamentul subliniază că integrarea Ucrainei atât în NATO, cât și în UE, ar spori securitatea regională și globală.
Rezoluția eurodeputaților condamnă, de asemenea, distrugerea, de către Rusia a barajului Kahovka, pe 6 iunie, calificând această lovitură drept crimă de război.
Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de distrugerea barajului, vor fi trași la răspundere în conformitate cu dreptul internațional, avertizează eurodeputaţii.
Update 14:42 Kremlinul a condamnat o decizie a autorităților australiene cu impact asupra activității diplomatice ruse,
Este vorba de rezilierea contractului de închiriere a unui nou sediu al ambasadei Moscovei la Canberra.
Guvernul premierului Anthony Albanese a anunțat că va adopta actele menite să transpună decizia în practică.
Albanese a declarat că decizia s-a bazat pe evaluarea riscurilor securitate, în contextul în care noul sediu ar fi urmat să se învecineze cu sediul Parlamentului australian.
"Acționăm rapid pentru a ne asigura că locația închiriată nu va deveni o prezență diplomatică oficială", a precizat premierul australian.
La Moscova, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a catalogat decizia guvernului australian drept una caracterizată de ostilitate și rusofobie.
"Acesta este încă un act neprietenos din partea Australiei. Vom ține cont de acest lucru, în cazul în care vor apărea probleme pe ordinea de zi care necesită reciprocitate, și vom răspunde în consecință", a declarat Peskov.
"În mod regretabil, Australia continuă cu sârguință să-i urmeze pe autorii isteriei rusofobe din țările occidentale. Australia încearcă să fie un învățăcel excelent printre aceste națiuni", a adăugat el.
Update 13:34 Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, că nu aspiră la o prelungire a mandatului la conducerea organizației transatlantice.
"Nu am intenția de a căuta o prelungire a mandatului de Secretar General", a spus el când a fost întrebat dacă ar fi dispus să rămână la conducerea NATO pentru încă șase sau douăsprezece luni, în cazul în care statele membre i-ar cere acest lucru.
Mandatul lui Stoltenberg se încheie la 30 septembrie, dar țările NATO nu au desemnat încă un succesor pentru politicianul norvegian, care ocupă această funcție din anul 2014.
În luna februarie, Alianța a indicat că Stoltenberg nu intenționează să rămână la conducerea NATO după luna septembrie.
"Mandatul Secretarului General Jens Stoltenberg a fost prelungit de trei ori şi el a servit în total aproape nouă ani la conducerea Alianței", a declarat la momentul respectiv Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a organizației.
Update 12:24 Ministerul rus al Apărării a afirmat, joi, că forțele sale au respins operațiunile ofensive ucrainene în regiunea Zaporojie.
"Pe direcția Iujno-Donețk, unitățile grupului de trupe Vostok, cu sprijinul artileriei și al aviației, au provocat pagube inamicului care încearcă să desfășoare operațiuni ofensive", a declarat Oleg Cehov, șeful centrului de presă al grupului Vostok.
Oficialul militar rus a mai spus că unitățile motorizate de pușcași ale grupului au respins atacurile ucrainene în apropiere de Novosilka, Novodarivka și Levadne, unde au avut loc lupte grele în ultimele zile, dar și în zona din jurul localității Makarivka.
Update 11:55 Norvegia și Danemarca au convenit să doneze Ucrainei încă 9.000 de piese de artilerie, a anunțat joi ministerul norvegian al Apărării prin intermediul unui comunicat.
Norvegia va furniza proiectilele, în timp ce Danemarca va dona focoase și încărcături de propulsie, a explicat ministerul norvegian, potrivit Reuters.
Muniția poate fi folosită la mai multe tipuri de arme, inclusiv la cele pe care Norvegia le-a donat anterior. Norvegia își va completa stocurile prin noi achiziții, a precizat sursa menționată.
De asemenea, Administraţia SUA a anunţat, marţi, asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina, în valoare de 325 de milioane de dolari, iar o coaliţie de naţiuni europene va furniza Kievului capabilităţi antiaeriene în valoare de 116 milioane de dolari.
"Statele Unite, aliaţii şi partenerii vor menţine unitatea cu Ucraina cât timp va fi necesar", a declarat secretarul de Stat american, Antony Blinken, conform unui comunicat vizualizat de CNN.
Update 10:00 Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, noaptea trecută.
Forțele aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei afirmă că Rusia a lansat, miercuri noapte, atacuri aeriene în întreaga Ucraină, folosind rachete de croazieră Kh-101/Kh-555, lansate din aer și drone de atac Shahed-136/131. 21 dintre acestea fiind interceptate.
Într-o actualizare de joi dimineață, Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei au declarat că patru rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 au fost lansate din Marea Caspică. Una dintre rachete a fost distrusă, în timp ce restul au lovit instalații industriale din regiunea Dnipro.
Rusia a lansat 20 de drone de atac iraniene "Shaheds" din direcțiile de nord și de sud, toate acestea fiind distruse de către comandamentele aeriene "Sud" și "Est" ale Forțelor Aeriene, conforn oficialilor ucraineni.
Update 09:30 Rachetele rusești au lovit două instalații industriale din orașul ucrainean Krivoi Rog joi dimineață, a anunțat primarul orașului, Oleksandr Vilkul, un atac cu drone fiind raportat și în Odesa, transmite Reuters.
Primarul susține că trei rachete au lovit două întreprinderi "care nu au nicio legătură cu armata”, rănind un bărbat de 38 de ani. O mașină a fost avariată cu resturi de rachete doborâte de apărarea aeriană.
"Distrugerile sunt semnificative”, a scris Vilkul pe Telegram.
În orașul portuar Odesa din sudul țării, autoritățile au transmis că apărarea aeriană a doborât, joi, toate cele 18 drone rusești care s-au apropiat de regiune.
Autoritățile din Crimeea, controlată de Rusia, au raportat, de asemenea, un atac cu drone, spunând că au doborât 9 drone ucrainene.
Update 08:20 Kiev: 13 drone lansate de ruși împotriva Odessei, au dosost doborâte.
Forțele ruse au atacat Odesa cu 13 drone Shahed, în timpul nopții, toate fiind distruse de apărarea antiaeriană ucraineană.
Purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale, Serghei Bratciuk, a anunțat acest lucru pe Telegram.
Ieri, una dintre rachetele Kalibr lansate de ruși asupra orașului-port a lovit un depozit de supermarket, omorând pe loc trei muncitori.
Adam Delimhanov, mâna dreaptă a liderului cecen Ramzan Kadîrov, a fost vizat de artileria ucraineană în urma unor indicii oferite de mercenarii lui Evgheni Prigojin, acuză comandantul rus Roman Venevitin.
Mai devreme, Ramzan Kadîrov a recunoscut că nu știe unde se află vărul său Adam Delimhanov și s-a rugat de serviciile secrete ucrainene să-l ajute în găsirea lui.
„Solicit serviciilor secrete ucrainene să furnizeze informații despre locul exact și pozițiile care au fost lovite, astfel încât să îl mai pot găsi pe dragul meu FRATE”, a scris liderul cecen pe Telegram, promițând totodată o „recompensă generoasă”.
Informațiile cu privire la situația lui Delimhanov sunt contradictorii, în condițiile în care un deputat rus și un comandant cecen spun că este în viață și se află probabil acasă, în Cecenia.
Totuși, comandantul rus Roman Venevitin, care a fost capturat și torturat de mercenarii Wagner după ce a deschis focul împotriva acestora în timpul retragerii din Bahmut, îi acuză pe „oamenii lui Prigojin” că au furnizat părții inamice informații despre locația lui Delimhanov.
Potrivit lui Venevitin, Adam Delimhanov se află în stare critică, după ce a fost vizat de artileria ucraineană. Comandantul rus spune că Wagner l-a pus pe tavă ucrainenilor în semn de răzbunare.
„Conform informațiilor pe care le am, acum s-au răzbunat pe Ramzan Kadîrov, care mai devreme a amenințat că va face dezvăluiri despre sursele averii lui Prigojin, care este furnizor de alimente pentru armata noastră încă din 2006”, afirmă Venevitin.
Adam Delimhanov a recurs la această amenințare după ce șeful Wagner, Evgheni Prigojin, a sugerat că paramilitarii lui Kadîrov nu ar avea capabilitățile necesare să ocupe autoproclamata Republică Populară Donețk, în estul Ucrainei.
Război în Ucraina, 14 iunie | Duma de Stat votează legea care permite înrolarea și trimiterea pe front a infractorilor din Rusia
Război în Ucraina, 13 iunie | Vladimir Putin: "Pierderile Ucrainei se apropie de un nivel catastrofal"
Război în Ucraina, 12 iunie | Imagini din contraofensiva Ucrainei | Lupte grele pe linia frontului
Război în Ucraina, 11 iunie | Forţele militare ucrainene efectuează operaţiuni de contraofensivă pe cel puţin patru direcţii
Război în Ucraina, 10 iunie | Volodimir Zelenski a confirmat că Ucraina este în contraofensivă
