„Puțină durere economică” este un preț care merită plătit pentru securitatea internațională pe termen lung, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru BBC. Acesta s-a întrebat apoi care ar fi „impactul asupra PIB-ului global dacă o armă nucleară ar lovi Londra”, deși guvernul britanic a spus că nu există informații că Teheranul ar fi intenționat să atace Europa. Declarația acestuia vine și în contextul în care experți mondiali și FMI au avertizat că o prelungire a războiului din Iran va duce la o recesiune globală.
În timp ce Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că războiul SUA-Israel cu Iranul ar putea arunca economia globală în recesiune, Bessent a spus că conflictul are scopul de a elimina amenințarea unor atacuri nucleare iraniene asupra capitalelor occidentale.
„Mă întreb care ar fi impactul asupra PIB-ului global dacă o armă nucleară ar lovi Londra? Spun că sunt mai preocupat de securitatea pe termen lung decât de prognozele pe termen scurt”, a spus el.
La începutul războiului, Iranul avea uraniu îmbogățit la 60%, potrivit unor oficiali americani de rang înalt. Nu deține arme nucleare. Guvernul britanic a declarat, de asemenea, că „nu există nicio evaluare” a instituțiilor de resort conform căreia Iranul ar intenționa să atace Europa cu rachete.
Bessent a spus pentru BBC că este mai puțin preocupat de impactul economic decât de riscul pe care Iranul îl reprezintă pentru securitatea globală.
„Cel mai mare risc pe care îl poți asuma este unul despre care nici nu știi că îl asumi. Acum știm sigur, după ce iranienii au tras spre Diego Garcia, că au rachete balistice intercontinentale cu rază medie care ar putea ajunge la Londra și știm că își doresc un program nuclear”, a spus el.
El a adăugat că loviturile SUA și Israelului au eliminat „riscul extrem” al unor atacuri nucleare iraniene asupra țărilor occidentale.
Așa cum a relatat anterior BBC, amenințarea rachetelor balistice iraniene asupra Londrei este redusă. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat: „Nu există nicio evaluare că Iranul încearcă să vizeze Europa cu rachete. Dar avem capacitatea militară necesară pentru a menține Marea Britanie în siguranță de orice tip de atac, fie că este pe teritoriul nostru sau din exterior. Suntem pregătiți să apărăm țara, indiferent de amenințare.”
Cel mai sumbru scenariu al FMI: recesiune globală
În raportul său World Economic Outlook, FMI a spus că, în cel mai pesimist scenariu, în care prețurile la petrol, gaze și alimente cresc brusc și rămân ridicate anul acesta și anul viitor, creșterea economică globală ar putea scădea sub 2% în 2026.
„Aceasta ar însemna o apropiere de o recesiune globală, care s-a întâmplat doar de patru ori din 1980”, a precizat instituția, cel mai recent în timpul pandemiei Covid.
Prețurile energiei au crescut puternic de la începutul războiului, în urmă cu mai mult de șase săptămâni, după ce ruta maritimă cheie din Strâmtoarea Ormuz s-a închis practic, iar negocierile de pace dintre SUA și Iran au eșuat.
FMI a transmis „Încă o dată, economia globală este în pericol să fie scoasă de pe traiectorie, de data aceasta de izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu la sfârșitul lunii februarie 2026.”
Instituția a spus că cele mai severe condiții care ar putea duce la o încetinire globală ar include prețuri ale petrolului de 110 dolari pe baril în medie anul acesta și 125 de dolari în 2027.
Pe baza acestor ipoteze, FMI a spus că inflația ar putea ajunge la 6% anul viitor. Acest lucru ar putea forța băncile centrale să crească ratele dobânzilor pentru a încetini creșterea prețurilor.
Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat pentru BBC că un conflict prelungit ar duce la creșterea accelerată a inflației, la majorarea șomajului și la insecuritate alimentară în unele țări.
El a avertizat că, chiar dacă conflictul s-ar încheia astăzi, impactul asupra aprovizionării cu petrol ar fi la fel de mare ca efectele crizei petroliere din anii 1970, când producătorii arabi au impus un embargo asupra SUA și altor țări care au sprijinit Israelul în timpul războiului de Yom Kippur.
Totuși, Gourinchas a spus că lumea este acum mai puțin dependentă de petrol și combustibili fosili, astfel că impactul asupra consumatorilor ar fi mai puțin sever.
Prețul petrolului a urcat aproape de 120 de dolari în timpul conflictului cu Iranul, dar ulterior a scăzut, deși rămâne peste nivelurile de dinaintea războiului, iar marți un baril de țiței costa 95 de dolari.
În plus, FMI a subliniat că riscul de recesiune ar crește doar dacă aceste condiții severe persistă timp de doi ani.
Instituția a spus că, dacă conflictul se rezolvă în următoarele câteva săptămâni și dacă producția și exporturile de energie din Orientul Mijlociu încep să revină la normal până la mijlocul acestui an, creșterea globală ar ajunge la 3,1% în 2026.
Țările cele mai afectate de șocul energetic provocat de război
Dintre economiile dezvoltate, FMI estimează că Marea Britanie va fi cea mai afectată de șocul energetic provocat de războiul cu Iranul.
A redus prognoza de creștere pentru acest an la 0,8%, de la 1,3%. Totuși, se așteaptă ca economia britanică să își revină ulterior, cu o creștere de 1,3%.
Țările exportatoare de petrol din Golf vor înregistra probabil o încetinire puternică a creșterii economice sau chiar o contracție în acest an, potrivit FMI.
Se estimează că economia Iranului se va contracta cu 6,1% anul acesta.
FMI estimează că economia Qatarului va scădea cu 8,6% în 2026, înainte de a reveni cu o creștere de 8,6% anul următor.
De asemenea, FMI prevede că Irakul va fi afectat economic în acest an, cu o încetinire de 6,8%, dar este de așteptat să revină la o creștere de 11,3% în 2027.
Rezistența economică a unei țări va depinde de mai mulți factori, inclusiv daunele aduse infrastructurii energetice, dependența de Strâmtoarea Ormuz și disponibilitatea unor rute alternative de export.
Arabia Saudită, de exemplu, are o conductă est-vest care leagă Golful Persic de Marea Roșie și poate transporta până la 7 milioane de barili de petrol pe zi.
Creșterea economică a Arabiei Saudite va încetini în 2026, dar economia este totuși așteptată să crească cu 3,1% și să ajungă la 4,5% anul următor.
FMI a spus că majoritatea exportatorilor de petrol din Orientul Mijlociu sunt așteptați să își revină anul viitor, „pe baza presupunerii că producția și transportul de energie se normalizează în următoarele luni”.
Dar a avertizat că această presupunere „ar putea necesita revizuire dacă durata conflictului se prelungește și amploarea daunelor este reevaluată”.
FMI a redus și estimările pentru creșterea economică a Chinei, prognozând o creștere de 4,4% în 2026, față de 4,5% estimat anterior. Estimarea pentru 2027 rămâne la 4%.
O țară care a beneficiat de creșterea prețurilor petrolului este Rusia, potrivit FMI. Economia rusă este așteptată să crească cu 1,1% anul acesta și anul viitor, peste estimările anterioare.
Ştiri video recomandate
