Ministrul apărării din Italia avertizează într-un document despre pericolele reprezentate de războiul hibrid dus de Rusia împotriva țărilor NATO. Oficialul a enumerat România, printre țintele operațiunilor Rusiei împotriva Alianței. Acesta a făcut un apel asupra Occidentului să riposteze pentru că atacurile rusești pot avea consecințe “catastrofale”, scrie Politico.
Într-un articol de 125 de pagini publicat marți după-amiază, Guido Crosetto a condamnat „inerția” statelor europene și NATO în fața agresiunii rusești din ce în ce mai provocatoare.
„Războiul hibrid este continuu și atacă infrastructura critică, centrele decizionale, serviciile esențiale și structura fiecărei țări, cu riscuri zilnice și crescânde de daune catastrofale”, a scris el în articolul intitulat „Combaterea războiului hibrid: o strategie activă”. „Suntem atacați, iar bombele hibride continuă să cadă: Acum este momentul să acționăm”.
Este „absurd” și „nesustenabil” că Occidentul face atât de puțin pentru a reacționa la atacurile rusești, a scris Crosetto. Dacă am fi invadați de o armată terestră, „nu ne-am baricada pur și simplu acasă sperând că acestea vor dispărea”.
Occidentul este angajat într-un „conflict asimetric”, a scris el, are instrumentele necesare pentru a răspunde, dar, încătușat de propriile procese democratice și de procesul decizional lent și bazat pe consens al UE și NATO, acțiunile sale sunt „constant în urma” celor ale Rusiei.
Alte țări care reprezintă o amenințare includ China, Iranul și Coreea de Nord, a scris el.
Frecvența atacurilor hibride este în creștere, deoarece Kremlinul lui Vladimir Putin folosește „utilizarea integrată a instrumentelor militare și non-militare pentru a destabiliza concurenții săi, a le eroda coeziunea internă și a le influența voința politică”.
România, printre țintele războiului hibrid al Rusiei
Printre atacuri se numără: acuzații conform cărora un grup notoriu de hacking al serviciilor secrete militare rusești a vizat firme de apărare, transport și tehnologie implicate în ajutorarea Ucrainei; atacuri incendiare asupra depozitelor care conțineau echipamente destinate Ucrainei în Polonia; aliatul rus Belarus transformă migranți în arme pentru a destabiliza Polonia; drone de origine necunoscută care survolează aeroporturi de pe întreg continentul; și acuzația de subminare a alegerilor prezidențiale din România.
Avertizările ministrului italian vin după ce Polonia a numit distrugerea unei linii ferate drept „sabotaj” și a dat vina marți pe doi ucraineni care lucrau pentru Rusia.
Globsec, un think tank cu sediul la Praga, a calculat că au fost efectuate peste 110 acte de sabotaj și tentative de atac în Europa între ianuarie și iulie, în principal în Polonia și Franța, de către persoane cu legături cu Rusia.
Occidentul riscă să permită Rusiei să câștige „prin uzură”, a avertizat Crosetto.
Rusia vizează, de asemenea, țările care susțin Ucraina cu dezinformare și manipulare a opiniei publice, a scris Crosetto. „Aceste instrumente ... afectează indirect convingerile, rezistența, suveranitatea decizională și stabilitatea politică a statelor.”
Pentru a contracara atacurile hibride rusești, Crosetto a propus înființarea unui Centru European pentru Combaterea Războiului Hibrid, o forță cibernetică de 1.500 de oameni, precum și personal militar specializat în inteligență artificială, protecția lanțurilor de aprovizionare și experți în dezinformare.
Avertismente privind un potențial atac rusesc
Ministrul italian al Apărării este unul dintre liderii europeni care au tras semnale de alarmă cu privire la acțiunile de destabilizare ale Rusiei. Amintim că Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a spus că Europa nu este pregătită să facă faţă unui atac masiv cu drone ruseşti şi trebuie să învețe de la Ucraina cum să construiască ecosistemul de apărare, în caz contrar riscând să comită o "eroare istorică".
"Nu suntem gata să detectăm şi să neutralizăm dronele ruseşti", a spus el într-un discurs susţinut la Vilnius. "Ruşii învaţă repede. Şi noi?", s-a întrebat el.
De asemenea, miniștrii Apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit, reuniți la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva amenințărilor hibride din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile cu drone și dezinformarea.
Amintim că un oficial militar german de rang înalt a avertizat că Rusia are capacitatea de a lansa un atac limitat asupra teritoriului NATO în orice moment, însă o decizie de acțiune în acest sens depinde de postura aliaților occidentali.
În ceea ce privește România, apărarea spațiului aerian este testată în mod repetat. Forţele Aeriene au detectat, miercuri, o dronă în spaţiul aerian naţional, după ce rușii au atacat lână granița cu România. În acest context, încă două aeronave, F-16 ale Forţelor Aeriene Române, au fost ridicate de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Ştiri video recomandate
