Salariile reale au scăzut cu aproape 2% în zona euro între începutul anului 2021 și începutul anului 2026, dar impactul asupra puterii de cumpărare a lucrătorilor a variat semnificativ în Europa. Euronews Business a analizat unde au crescut și unde au scăzut cel mai mult salariile și de ce.

Pandemia de COVID-19, invadarea Ucrainei de către Rusia, scumpirea energiei și inflația record au pus presiune asupra veniturilor populației. Creșterea costului vieții a afectat milioane de gospodării europene, iar salariile nu au ținut peste tot pasul cu prețurile.

Potrivit raportului „OECD Employment Outlook 2026”, salariile reale au scăzut în nouă dintre cele 27 de țări europene analizate, între primul trimestru din 2021 și aceeași perioadă din 2026. Studiul nu include toate statele membre ale Uniunii Europene.

Efectele crizei costului vieții se resimt și în 2026

Andrea Bassanini, coordonatorul raportului OCDE, a explicat pentru Euronews Business că salariile reale erau încă afectate, în primul trimestru din 2026, de criza costului vieții din perioada 2022-2023.

Contractele colective de muncă nu sunt renegociate în fiecare an, iar negocierile au loc în momente diferite de la un sector la altul. Din această cauză, salariile stabilite prin negocieri colective au avut nevoie de mai mult timp pentru a recupera pierderile provocate de inflație și încă nu au reușit să le acopere în totalitate.

În schimb, salariile minime stabilite prin lege au ținut, în general, pasul cu creșterea prețurilor.

Italia a înregistrat cea mai mare scădere

Italia se află la coada clasamentului, cu o diminuare de 6,1% a salariilor reale. Ronald Janssen, fost economist-șef al Confederației Europene a Sindicatelor, consideră că declinul a fost favorizat de amânarea sistematică a noilor contracte de către angajatori și de slăbirea puterii de negociere a sindicatelor.

„Întrucât reînnoirile contractelor colective de muncă sectoriale nu au loc în fiecare an și sunt de obicei eșalonate, salariile negociate au avut nevoie de mult timp pentru a se recupera și nu au reușit complet.”, a spus economistul Michele Bavaro.

Specialiștii Institutului pentru Studii Economice Internaționale din Viena au indicat și alte cauze, precum productivitatea redusă, creșterea economică slabă și ajustarea lentă a salariilor nominale.

După Italia urmează Cehia, cu o scădere de 5,8%, și Suedia, cu un minus de 4,8%. Salariile reale s-au redus cu 2,1% în Danemarca și cu 2% în Spania. La nivelul întregii zone euro, declinul a fost de 1,8%.

Scăderi mai mici, cuprinse între 0,7% și 1,4%, au fost înregistrate în Slovacia, Finlanda, Irlanda și Elveția.

Inflația și teama pierderii locurilor de muncă au slăbit puterea de negociere

Inflația a accelerat puternic în zona euro în perioada 2021-2022. Negocierile salariale care au urmat au încercat să restabilească puterea de cumpărare, însă angajații și sindicatele s-au confruntat cu o poziție mai slabă.

Printre cauze s-au numărat stagnarea economiei, teama de pierdere a locurilor de muncă, riscul dezindustrializării pe fondul concurenței din China și conflictul tarifar inițiat de Statele Unite, care a afectat accesul la una dintre principalele piețe de export ale Europei.

În Belgia, salariile reale au rămas neschimbate. Franța și Estonia au înregistrat creșteri aproape nesemnificative, de numai 0,1%.

Turcia, cea mai mare creștere din clasamentul OCDE

Analiza include și Turcia, care a înregistrat cea mai mare creștere a salariilor reale dintre țările analizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), de 78,6%, în ciuda unei rate a inflației de aproximativ 32% la jumătatea anului 2026.

Economiștii avertizează că avansul de aproape 79% este corect din punct de vedere matematic, dar exagerează îmbunătățirea efectivă a nivelului de trai.

Salariile reale din Turcia au pornit de la un nivel foarte scăzut în 2021, după criza valutară din 2018. O parte a creșterii reprezintă, astfel, o recuperare a pierderilor anterioare.

Un alt factor important a fost majorarea salariului minim de două ori pe an în perioada 2022-2023, măsură influențată în mare parte de apropierea alegerilor. După scrutinul din 2023, ajustarea a revenit la o singură majorare anuală, care ulterior nu a mai ținut pasul cu inflația.

Specialiștii au exprimat și rezerve privind acuratețea datelor oficiale despre inflație, în contextul acuzațiilor opoziției turce potrivit cărora cifrele ar fi fost manipulate.

Ungaria, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană

Ungaria se află pe locul al doilea în clasamentul general, cu o creștere de 29,8%, și ocupă prima poziție între țările Uniunii Europene. În Polonia, salariile reale au avansat cu 16,5%. Primele trei state din clasament, Turcia, Ungaria și Polonia, nu fac parte din zona euro.

Péter Virovácz, economist-șef al ING, a explicat că evoluția Ungariei este rezultatul deficitului de forță de muncă, al politicilor salariale ale guvernului și al recuperării pierderilor provocate de inflație.

Creșterea nu a fost determinată de un avans spectaculos al productivității, ci de piața muncii tensionată, majorările consistente ale salariului minim, apropierea treptată de nivelurile salariale din țările mai bogate și încercarea angajaților de a-și recupera puterea de cumpărare.

Lituania conduce clasamentul zonei euro

În zona euro, Lituania a avut cea mai mare creștere a salariilor reale, de 14,8%. A fost singurul stat din acest grup care a înregistrat un avans de peste 10%.

Creșteri importante au mai fost raportate în Letonia, de 7,4%, Slovenia, de 6,6%, Portugalia, de 5,6%, Grecia, de 4,7%, și Luxemburg, de 4,1%.

Marea Britanie, cea mai bună evoluție dintre marile economii

Dintre cele mai mari cinci economii europene, Marea Britanie a avut cea mai bună evoluție, cu o creștere a salariilor reale de 3,6%.

În Germania, avansul a fost de numai 0,9%, iar în Franța, de 0,1%. Italia a înregistrat cea mai mare scădere dintre toate țările analizate, în timp ce Spania a consemnat un declin de 2%.

Un factor important a fost evoluția salariilor minime. În Germania și Marea Britanie, acestea au fost majorate prin decizii guvernamentale peste nivelul inflației. În Franța și Spania, creșterile au fost aproximativ egale cu rata scumpirilor.

Sistemul mai flexibil de stabilire a salariilor din Marea Britanie și dificultățile persistente ale angajatorilor de a găsi personal au permis, de asemenea, o ajustare mai rapidă a veniturilor la inflație decât în mai multe economii din zona euro.

Datele din raport se opresc la primul trimestru al anului 2026 și nu includ efectele celei mai recente creșteri a prețurilor la energie, produsă după atacurile comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și reacția Teheranului.

România are cea mai mare povară fiscală pe salarii din UE

România are cea mai mare povară fiscală pe salariile angajaților singuri din Uniunea Europeană. Potrivit celor mai recente date Eurostat, 41,5% din salariul brut al unui angajat fără copii ajunge la stat sub formă de taxe și contribuții, cu mult peste media UE de 29,1% și cel mai ridicat nivel din blocul comunitar, potrivit unei analize Euronews.

Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, publicate la jumătatea anului 2026, ponderea salariului brut direcționată către taxe și alte contribuții diferă semnificativ între statele europene. În cazul unei persoane singure, fără copii, care câștigă salariul mediu, aceasta variază de la 15,1% în Cipru la 41,5% în România. Media Uniunii Europene este de 29,1%.

În România, salariul minim a crescut la 4.325 de lei brut, de la 1 iulie 2026, potrivit Hotărârii de Guvern 146/2026. Majorarea va influența nu doar veniturile angajaților plătiți cu minimul pe economie, ci și unele plafoane fiscale, costul cumpărării vechimii la pensie și indemnizațiile calculate în funcție de salariul minim brut.

Veniturile reale ale românilor au înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană în ultimii 15 ani, avansând cu 160% în perioada 2010-2025, însă România rămâne în continuare sub media europeană și cu inegalități de venit relativ ridicate.