Documentul cu garanţiile de securitate pe care Statele Unite le vor oferi Ucrainei după eventuala încheiere a războiului cu Rusia este „practic pregătit” să fie prezentat spre aprobare preşedintelui american Donald Trump, a anunțat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres.
„Documentul bilateral asupra garanţiilor de securitate pentru Ucraina este acum practic pregătit să fie finalizat la cel mai înalt nivel cu preşedintele SUA”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.
Rustem Umerov reported on the results of our team’s negotiations in France yesterday. The bilateral document on security guarantees for Ukraine is now essentially ready for finalization at the highest level with the President of the United States. It is important that Ukraine is…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 8, 2026
Anunțul președintelul ucrainean vine la finalul discuţiilor pe care le-au avut la Paris negociatorii ucraineni cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner.
„Este important faptul că Ucraina reușește cu succes să unească eforturile echipelor europene și americane și că, împreună, am discutat, în special, documente privind reconstrucția și dezvoltarea economică. De asemenea, au fost abordate chestiuni complexe din cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile opțiuni pentru definitivarea acestui document. Înțelegem că partea americană va intra în dialog cu Rusia și așteptăm un răspuns privind disponibilitatea reală a agresorului de a pune capăt războiului”, a mai scris Zelenski.
Aceste discuţii au urmat unui summit la care statele „Coaliţiei de Voinţă”, majoritatea ţări europene susţinătoare ale Ucrainei în războiul cu Rusia, au convenit marţi în capitala Franţei asupra desfăşurării unei forţe multinaţionale în Ucraina şi monitorizării sub leadership-ul SUA a unei potenţiale încetări a focului, de îndată ce un tratat de pace, încă foarte ipotetic, va fi încheiat cu Rusia.
Dar aceasta din urmă şi-a reafirmat joi opoziţia faţă de orice desfăşurare de trupe străine în Ucraina şi a descris „Coaliţia de Voinţă” drept o „axă a războiului” care ar urmări prin insistenţa de a trimite trupe în Ucraina nu soluţionarea conflictului, ci „escaladarea şi extinderea” acestuia, avertizând din nou că astfel de forţe vor fi considerate de armata rusă „ţinte militare legitime”.
Zelenski declarase miercuri că doreşte o nouă întâlnire cu Trump şi a dispus echipei sale de negociatori, condusă de fostul ministru al apărării Rustem Umerov şi de noul şef de cabinet al preşedinţiei, Kirill Budanov, să discute această posibilitate cu emisarii americani.
Ucraina a propus un plan de pace în 20 de puncte
După discuţiile de la Paris, Umerov a confirmat că a fost abordat în detaliu un plan de pace în 20 de puncte propus de Ucraina, cea mai recentă contrapropunere a Kievului după ce un plan de pace în 28 de puncte propus în noiembrie de Trump a fost primit negativ de Ucraina şi de susţinătorii săi europeni, pe care Rusia îi acuză că fac totul pentru a submina eforturile de pace ale preşedintelui american prin formularea unor cereri inacceptabile pentru Moscova.
Planul iniţial în 28 de puncte propus de Trump prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea către aceasta a întregului Donbas, plus alte puncte care au nemulţumit Kievul şi europenii, cum ar fi distribuţia dezechilibrată în detrimentul acestora (în raport cu SUA) a contribuţiilor şi beneficiilor legate de reconstrucţia postbelică a Ucrainei.
În ceea ce priveşte garanţiile de securitate oferite de SUA, acestea ar fi, potrivit lui Zelenski, similare cu articolul 5 al NATO şi ar trebui aprobate de Congresul american pentru a rămâne obligatorii juridic indiferent cine va fi preşedinte al SUA.
În opinia preşedintelui ucrainean, aceste garanţii ar trebui să fie valabile pentru o perioadă mai mare de cea de 15 ani propusă de Trump şi să fie extinse pentru „30, 40 sau 50 de ani”.
Zelenski a confirmat însă că în continuare chestiunile cele mai dificile de soluţionat rămân controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, şi controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Armata rusă controlează în prezent circa 80% din Doneţk şi aproape complet regiunea Lugansk.
Rusia cere Ucrainei să-şi retragă trupele din Donbas, în timp ce Kievul doreşte ca luptele să se oprească de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a propus o zonă economică liberă dacă Ucraina îşi retrage unităţile din partea Donbasului pe care o controlează.
Acestor chestiuni dificile se adaugă însă şi ideea susţinută insistent de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de premierul britanic Keir Starmer privind desfăşurarea unei forţe multinaţionale post-conflict în Ucraina, idee formalizată într-un angajament la summitul de marţi al „Coaliţiei de Voinţă”, deşi Rusia a transmis deja de mai multe ori - şi a repetat acum - că respinge orice desfăşurare de trupe străine în Ucraina, subliniind că pentru Rusia tocmai apropierea NATO de graniţele sale este una dintre cauzele conflictului.
Franța și Marea Britanie, dispuse să trimită trupe de menținere a păcii la Kiev
Macron, Starmer şi Zelenski au semnat după reuniunea de la Paris o declaraţie de intenţie despre desfăşurarea unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de pace.
Conform planului franco-britanic, „după încetarea focului, Regatul Unit şi Franţa vor crea centre militare în toată Ucraina şi vor construi facilităţi securizate pentru arme şi echipamente militare, pentru a răspunde nevoilor de apărare ale Ucrainei”, a declarat Starmer. La rândul său, Macron a spus după summitul de la Paris că, de asemenea după încetarea focului, „câteva mii” de soldaţi francezi ar putea fi desfăşuraţi în Ucraina.
Totuşi, Statele Unite nu s-au alăturat acestei declaraţii, iar aspectele concrete ce privesc eventualele angajamente militare americane sunt în continuare neclare.
Mai mult, Zelenski a deplâns că nu a primit nici din partea aliaţilor europeni „un răspuns clar” asupra modului în care aceştia ar reacţiona concret în cazul unui nou atac rusesc împotriva ţării sale.
Ştiri video recomandate
