Fără oxigen, celulele creierului încep să se deterioreze, iar simptomele apar la nivelul părților corpului care sunt controlate de aceste celule. AVC poate provoca leziuni cerebrale de durată, invalidate pe termen lung sau chiar deces. De aceea, fiecare minut contează și trebuie să sunați imediat la 112.
Cauzele AVC
Poate fi cauzat de o arteră blocată (accident vascular cerebral ischemic) sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sange (accident vascular cerebral hemoragic). Alți oameni pot avea de-a face cu o întrerupere temporară a fluxului sanguin către creier (atac ischemic tranzitoriu), iar acesta nu provoacă daune permanente.
Tipuri de accidente vasculare
Accident vascular cerebral ischemic. Acesta e cel mai întâlnit accident vascular, aproximativ 80% dintre AVC sunt ischemice. Acestea apar când arterele din creier devin înguste și de blochează, favorizând un flux sanguin redus.
Cele mai frecvente AVC ischemice includ: infarct trombotic (apare când se formează un cheag de sânge pe o arteră care furnizează sânge creierului) și embolism vascular crebral (apare când un cheag de sânge se formează departe de creier).
Accident vascular hemoragic. Apare când se rupe un vas de sânge din creier. Afecțiunile din care poate rezulta includ: hipertensiunea arterială, suprasolicitare cu anticoagulante, anevrisme.
Factori de risc
-Valori ale tensiunii arteriale mai mari de 120/80 milimetri de mercur (mm Hg);
-Fumatul sau excesul de alcool
-Colesterol ridicat;
-Diabet;
-Apnee in somn;
-Boli cardiovasculare, inclusiv insuficienta cardiaca, defecte cardiace, infectii cardiace sau ritm cardiac anormal;
-Antecedente personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau atac ischemic tranzitor.
-Inactivitatea fizică
Persoanele cu vârste de peste 55 de ani au un risc mai mare de a face AVC decât cei mai tineri. De asemenea, bărbații sunt mai predispuși decât femeile.
Potrivit unui studiu al cercetătorilor chinezi, stresul de la locul de muncă poate fi unul dintre principalele riscuri pentru apariția AVC.
Simptome
-Amorțeala, slăbiciunea feței, brațelor, picioarelor, mai ales pe o jumătate a corpului, apărute brusc.
-Confuzie, dificultate de vorbire, dificultate în a înțelege ce se vorbește
-Tulburare de vedere la nivelul unuia sau a ambilor ochi, apărută brusc
-Dificultate de coordonare locomotorie, tulburări de echilibru, amețeală, apărute brusc
-Durere de cap severă apărută brusc.
