Visele se schimbă odată cu noi: copiii își imaginează monștri și animale, adolescenții trăiesc în somn fricile și conflictele lor, iar adulții visează tot mai des scenarii repetitive și stresante. Cercetările arată că, la vârsta înaintată, visele devin mai rare și mai greu de reținut, iar la finalul vieții apar adesea imagini liniștitoare cu cei dragi dispăruți, scrie Live Science.
Poate că ne imaginăm că cei mici visează monștri și creaturi fantastice, iar adulții deadline-uri și e-mailuri fără răspuns. Doar că știința spune mai puțin decât ai crede. Deși există mecanisme plauzibile care explică de ce visele evoluează odată cu trecerea anilor, cercetările dedicate subiectului sunt surprinzător de puține.
„Visarea depinde de sistemele neuronale implicate în imaginație, memorie și emoție, toate acestea dezvoltându-se și reorganizându-se odată cu vârsta”, explică dr. Giulio Bernardi, coordonatorul grupului de cercetare Sleep, Plasticity, and Conscious Experience (SPACE) de la IMT School for Advanced Studies Lucca, Italia. Tot el subliniază: „surprinzător de puține studii au examinat sistematic cum se schimbă visele de-a lungul vieții”.
Totuși, ceea ce există arată că modul în care raportăm visele se schimbă odată cu noi. Cei tineri visează mai viu și mai intens; oamenii în vârstă își amintesc mai degrabă situații complicate, dar cu o încărcătură emoțională mai redusă.
De ce se schimbă visele odată cu vârsta
Una dintre cele mai simple teorii care explică evoluția viselor este „ipoteza continuității”, formulată în 1971. Conform acestei teorii, visele nu fac decât să reflecte ceea ce trăim în starea de veghe: dacă suntem în vacanță, visăm plaje; dacă suntem stresați la job, visăm că suntem… tot la job.
Dar asta explică doar conținutul, nu și de ce visele se transformă pe măsură ce creștem.
„Schimbările din visele noastre reflectă interacțiunea complexă dintre dezvoltarea creierului, arhitectura somnului și maturizarea cognitiv-emoțională”, explică Bernardi.
Tot el punctează că memoria, calitatea somnului și chiar tiparele emoționale influențează nu doar cum visăm, ci și cât de mult ne amintim a doua zi: „Acești factori determină nu doar cât de viu sunt produse visele în timpul somnului, ci și cât de probabil este să fie reținute la trezire”.
Copilăria: vise simple, personaje clare, povești scurte
Cercetările fundamentale privind visele copiilor aparțin specialistului David Foulkes, care a studiat acest fenomen între anii ’70 și ’90. Concluzia? Copiii visează simplu: animale, obiecte statice, acțiuni scurte, fără complexitatea narativă asociată cu visele adulților.
Totuși, studiul viselor copiilor este dificil – ei trebuie să înțeleagă ce este un vis și să poată povesti coerent.
Adolescența: mai multe vise, mai intense
În adolescență, visele devin mai frecvente și mai vii. Tinerii își poartă în somn anxietățile și transformările vieții reale. Adolescenții mai mici visează adesea că sunt urmăriți, că zboară, că luptă cu monștri. Cei mai mari încep să reia în vis stresul școlii, al prieteniilor, al iubirilor noi.
Viața adultă: vise banale, situații repetitive
La maturitate, lucrurile se schimbă. Un studiu arată că adulții și vârstnicii visează des că ajung undeva prea târziu sau că încearcă „din nou și din nou” să rezolve ceva. Situațiile absurde și coșmarurile persistă, dar agresivitatea specifică adolescenței se estompează. Pe măsură ce realitatea devine mai complexă, visele o reflectă.
Vârsta înaintată: vise mai rare, mai greu de povestit
Cercetările arată că vârstnicii relatează mai puține vise. Mulți vorbesc despre „vise albe” – senzația clară că au visat ceva, dar fără a putea spune ce anume. O parte din acest fenomen vine din scăderea calității somnului, dar o parte importantă ține de memorie.
„Visul este definit ca o experiență subiectivă care apare în timpul somnului”, explică Michael Schredl, directorul laboratorului de somn de la Central Institute of Mental Health din Germania. „Ceea ce obținem este doar raportul despre vis, adică amintirea acestor experiențe”.
Cu alte cuvinte, visul poate fi intens, dar să se piardă complet în secunda în care te trezești.
La finalul vieții: vise liniștitoare, întâlniri cu cei dragi
Studiile din centrele de îngrijire paliativă arată un fenomen fascinant. Oamenii foarte în vârstă sau aflați pe finalul vieții relatează vise în care îi văd pe cei dragi dispăruți sau în care se pregătesc de o plecare – împachetează, fac bagaje, așteaptă pe cineva.
Aceste vise sunt deseori reconfortante și aduc un sentiment de împăcare, reflectând procesul de introspecție și de „închidere a cercului” care apare la sfârșitul vieții.
Ştiri video recomandate
