Maria Branyas, cea mai vârstnică persoană din lume atunci când a murit, la vârsta de 117 ani, în Spania, anul trecut, ar fi avut de fapt o „vârstă biologică” mult mai mică, scrie Euronews. Înainte de moartea sa, în august 2024, Branyas a fost de acord să colaboreze cu un grup de oameni de știință spanioli pentru a afla mai multe despre acest fenomen.
Atât experții în sănătate, cât și publicul au fost dintotdeauna fascinați de persoanele care trăiesc cel puțin 110 ani și de ceea ce longevitatea lor poate dezvălui despre secretele unei îmbătrâniri sănătoase.
Înainte de moartea sa, în august 2024, Branyas a fost de acord să colaboreze cu un grup de oameni de știință spanioli pentru a afla mai multe despre acest fenomen.
La vârsta de 116 ani, cercetătorii i-au colectat mostre de sânge, salivă, urină și materii fecale pentru a-i analiza genetica și microbiomul și pentru a compara rezultatele cu grupuri mai mari de persoane de vârste similare. Branyas prezenta markeri biologici specifici vârstei înaintate, inclusivun indicator al îmbătrânirii celulare, precum și un tip de celule B care se acumulează odată cu vârsta și hematopoieză clonală, o altă condiție asociată cu înaintarea în vârstă.
Cu toate acestea, avea și niveluri scăzute de inflamație, o sănătate intestinală „întinerită” și un epigenom „tânăr”, adică modificări în modul în care sunt exprimate genele, fără a fi afectat ADN-ul propriu-zis.
Branyas, pe care cercetătorii au descris-o drept „o persoană excepțională”, prezenta și variații neobișnuite în codul ei genetic, care păreau să o protejeze împotriva unor probleme de sănătate frecvente, precum bolile de inimă, diabetul și neurodegenerarea asociată cu Alzheimer și Parkinson.
Rezultatele oferă „o perspectivă nouă asupra biologiei îmbătrânirii umane, sugerând biomarkeri pentru îmbătrânirea sănătoasă și potențiale strategii pentru creșterea speranței de viață”, au scris cercetătorii în revista Cell Reports Medicine.
Deși genetica pare să fi jucat un rol major în longevitatea Mariei Branyas, oamenii de știință au încercat, de asemenea, să identifice și obiceiurile ei de viață care ar fi putut contribui.
Femeia consuma aproximativ trei iaurturi pe zi, ceea ce, potrivit specialiștilor, ar fi putut contribui la sănătatea florei intestinale și la menținerea greutății corporale. Ea a urmat în principal o dietă mediteraneană, a avut un somn la ore fixe, a rămas activă fizic și s-a bucurat de o sănătate mentală bună. Branyas a dus și o viață socială activă, având hobby-uri precum lectura, cântatul la pian și grădinăritul.
„Toate aceste descoperiri ilustrează modul în care îmbătrânirea și boala pot, în anumite condiții, să devină procese separate”, au concluzionat cercetătorii, „contrazicând percepția comună că ele sunt inevitabil legate.”
Ştiri video recomandate
