Scufundat sub apele Golfului Aboukir timp de peste o mie de ani, orașul legendar Thonis-Heracleion – odinioară principala poartă a Egiptului către Mediterană – a fost redescoperit după 2.500 de ani de o echipă de arheologi. Secole la rând s-a crezut că e doar o legendă.
Thonis-Heracleion a fost odinioară un oraș prosper la gura de vărsare a Nilului, vibrant, activ în comerț și ceremonii, cu mult timp înainte ca Alexandria să devină o putere în 331 î.Hr. A fost principala poartă a Egiptului către Marea Mediterană, unde mărfurile, oamenii și culturile se întâlneau. În inima sa, un templu grandios dedicat zeului Amun juca un rol vital în ritualurile dinastice, îmbinând mitul cu realitatea în viața de zi cu zi, scrie The Brighter News.
Fondat în jurul secolului al VIII-lea î.Hr., orașul a înfruntat secole de dezastre naturale și schimbări politice, dar până în secolul al VIII-lea d.Hr., dispăruse sub apele mării. Istorici precum Herodot au descris templul unde, potrivit legendei, eroul grec Herakles ar fi pus pentru prima dată piciorul pe pământ egiptean. Geograful antic Strabon a localizat orașul la gura de vărsare a Nilului.
Totuși, timp de secole, Thonis-Heracleion a rămas doar o legendă. Nu s-au găsit urme ale templelor, corăbiilor sau canalelor sale, iar mulți cercetători se întrebau dacă a existat vreodată cu adevărat.
Totul s-a schimbat în anul 2000, când Franck Goddio și echipa sa de la Institutul European de Arheologie Subacvatică (IEASM) au făcut o descoperire istorică. După ani de căutări începute în 1996, aceștia au localizat Thonis-Heracleion la șase kilometri de coasta Egiptului, scufundat sub zece metri de apă, în Golful Aboukir.
Această descoperire nu doar că a adus la lumină un capitol pierdut din istoria antică, dar a și rezolvat un mister vechi: Thonis și Heracleion nu erau două orașe diferite, ci unul și același, cunoscut sub nume diferite de egipteni și greci. Ceea ce a dezvăluit echipa lui Goddio a fost o lume întreagă, sigilată sub nămol și apă de peste o mie de ani.
Printre descoperirile remarcabile se numără statui colosale, ruine de temple și obiecte de uz cotidian, precum monede și ceramică. Împreună, acestea au reconstituit povestea unui oraș care a înflorit între secolele VI și IV î.Hr., perioadă în care porturile sale imense l-au transformat într-un centru comercial prosper al Mediteranei.
FOTO: Profimedia Images
Arheologii au descoperit peste 700 de ancore și 79 de epave, dovezi ale intensei activități maritime. Orașul era traversat de o rețea de canale, formând un labirint acvatic de locuințe, temple și piețe răspândite pe o rețea de insule — o mărturie a unei civilizații vibrante.
Thonis-Heracleion a fost și un important centru religios, unde se celebrau anual Misterele lui Osiris, simbolizând renașterea zeului. Ceremoniile aveau loc de-a lungul canalelor, Osiris fiind purtat într-o barcă sacră de la templul lui Amun-Gereb către sanctuarul său din Canopus. Aceste ritualuri erau esențiale pentru identitatea religioasă și culturală a orașului.
Una dintre cele mai recente și importante descoperiri a avut loc în 2021, când o echipă egipteano-franceză de arheologi subacvatici a găsit epava unei nave militare sub orașul antic. Construită după tradiția clasică, folosind tehnici egiptene de construcție navală, nava s-a scufundat în secolul al II-lea î.Hr., în timp ce încărca blocuri masive de piatră de la templul lui Amun. Această navă, lungă de aproximativ 25 de metri, era propulsată cu vâsle și dotată cu o velă mare. Forma sa plată și chila adaptată îi permiteau să navigheze eficient pe Nil și în Delta înconjurătoare.
Ayman Ashmawy, de la Ministerul Antichităților din Egipt, a descris descoperirea ca fiind una rară, subliniind că doar câteva astfel de nave din acea perioadă au fost recuperate vreodată. Nava, îngropată sub cinci metri de argilă și dărâmături de templu, a fost conservată de blocurile masive căzute peste epavă în urma unui eveniment catastrofal.
Săpăturile au scos la iveală și un vast complex funerar, aparținând, cel mai probabil, unor comercianți greci stabiliți la Thonis-Heracleion în ultimele dinastii faraonice.
Acești negustori, care își construiseră sanctuare proprii în apropierea marelui templu egiptean, jucau un rol crucial în economia orașului, controlând accesul către Egipt pe ramura canopică a Nilului. Prezența lor subliniază natura multiculturală a orașului, unde egiptenii și grecii conviețuiau și împărțeau spațiile comerciale și religioase.
Doar 5% din oraș a fost explorat până acum
Povestea Thonis-Heracleion nu se încheie aici. Arheologii estimează că doar 5% din oraș a fost explorat până acum, restul rămânând încă ascuns sub mare. Mostafa Waziri, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităților, a subliniat importanța acestor descoperiri, amintind că Thonis-Heracleion a fost cel mai mare port al Egiptului înainte de întemeierea Alexandriei.
Orașul a fost distrus în urma unor serii de cutremure și valuri seismice care au lichefiat solul, provocând scufundarea acestuia, alături de orașul vecin Canopus. Redescoperite în 1999 și respectiv 2001, aceste două orașe continuă să ofere informații neprețuite despre interacțiunile dintre egipteni și greci în Antichitate.
Explorarea subacvatică a Thonis-Heracleion este departe de a fi încheiată. Pe măsură ce tehnologia avansează, noi metode ar putea dezvălui și mai multe secrete ale orașului. Franck Goddio crede că Thonis-Heracleion ascunde încă comori nespuse, așteptând să fie aduse la lumină.
Importanța acestor descoperiri depășește simpla poveste a unui oraș pierdut: ele iluminează un capitol esențial din istoria comerțului și schimburilor culturale în Mediterana antică. Orașul, odată înghițit de mare, își spune acum povestea prin artefactele și ruinele recuperate din adâncuri.
Ştiri video recomandate
