Antena 3 CNN Life Sănătate Cine plătește CASS de la 1 august și de ce pensionarii cu boli grave nu sunt scutiți. „Oamenii vor sănătate gratis”

Cine plătește CASS de la 1 august și de ce pensionarii cu boli grave nu sunt scutiți. „Oamenii vor sănătate gratis”

Anamaria Nedelcoff
7 minute de citit Publicat la 23:42 27 Iul 2025 Modificat la 10:16 28 Iul 2025
pensie, calcule, CASS
Începând cu 1 august, pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti CASS de 10% Foto: Getty Images (imagine cu caracter ilustrativ)

Până acum, pensionarii din România nu plăteau contribuții de sănătate (CASS). În urmă cu mai mulți ani, s-a eliminat această taxă pentru pensionari, ca parte a unor măsuri sociale care încercau să reducă povara fiscală asupra categoriei vulnerabile.

Din august 2025, noul pachet fiscal promulgat de Guvern impune plata asigurărilor de sănătate pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 lei.

Cum funcționează noua taxă:

  • Pensionari cu pensii până la 3.000 lei: scutiți complet de CASS.
  • Pensionari cu pensii peste 3.000 lei: plătesc 10% doar din suma care depăşeşte pragul.

– Exemplu: la o pensie de 3.200 lei, plătești 10% din 200 lei = 20 lei.
– La o pensie de 5.000 lei, plătești 10% din 2.000 lei = 200 lei.

Chiar dacă suferi de o boală gravă și ești afiliat unui program național de sănătate, dacă ai pensie mai mare de 3.000 lei, trebuie să contribui cu această sumă.

Președintele CNAS: „Nu vom mai sta cu mâna întinsă la Finanțe, ca să vină cu bani din altă parte”

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a declarat, pentru Antena3.ro, că această măsură nouă reprezintă „o discriminare pozitivă”, întrucât toată lumea trebuie să plătească asigurări de sănătate.

„E o discriminare pozitivă a celor care au pensii sub 3.000 lei care au rămas. În mod normal, în toate țările civilizate, absolut orice venit este taxat pentru sănătate. La noi au rămas– în afară de femeile însărcinate, copiii, studenții, persoanele cu handicap – încă aproximativ 3 milioane de pensionari cu pensii sub 3.000 lei”, susține Moldovan.

Președintele CNAS mai susține că doar în acest fel „bugetul Casei de Asigurări ar fi echilibrat în mod corect și n-ar mai trebui să fie un efort suplimentar din partea celorlalți. Pentru că e o abatere de la principiul legii fundamentale. Fondul ăsta se bazează pe principiul contributivității și solidarității. E cu contributivitate – contribuie cei care au surse de venituri, și solidaritate – cei care contribuie și au surse de venituri contribuie pentru cei care n-au surse de venituri: elevi, studenți, ceea ce a mai rămas. Dar oricum, de la anul o să respirăm mult mai bine din perspectiva veniturilor, pentru că, prin creșterea bazei contributorilor, vor veni la bugetul Casei încă vreo 7,5 spre 8 miliarde de lei, ceea ce ne duce aproape undeva în jur de 90% din necesar”.

„Adică nu vom mai sta cu mâna întinsă, cu ghilimelele de rigoare, la Finanțe, ca să vină cu bani din altă parte”, adaugă Moldovan.

Acesta mai spune că, în urmă cu 25 de ani, când s-a înființat CNAS, toți pensionarii plăteau asigurări de sănătate, indiferent de venituri.

„Atunci (în urmă cu 25 de ani – n.r.) era excedent la FNUASS. Va trebui să ajungem iarăși în situația aceasta. Pentru că astăzi avem aproximativ o sută de medicamente care stau pe lista de așteptare – pe compensate, gratuități, contracte cost-volum. Sunt pacienți care au anumită patologie și, în cadrul contractelor cost-volum, noi n-avem spațiu bugetar pentru a-i include pe toți. 
Deși știm – în țară avem, de exemplu, 10.000 de pacienți cu o anumită boală – noi trebuie să limităm tratamentul la 5.000 sau 6.000 sau 3.000 dintre ei, din simplul motiv al constrângerilor bugetare. Ceea ce nu e corect. Dacă efortul s-ar împărți puțin câte puțin din partea tuturor, toți ar beneficia. De fapt, pensionarii sunt cei care au nevoia cea mai mare de medicamente”, a declarat Horațiu Moldovan.

Confuzia din societate

Totuși, sunt destui pensionari care susțin următoarea problemă: au plătit toată viața taxe la stat, inclusiv asigurări de sănătate, iar acum trebuie să plătească iar, doar pentru că au pensie mai mare de 3.000 de lei.

„Se face o confuzie în societate, ca mesaj public, pentru că ei se referă la contribuția de pensie – că au contribuit toată viața la pensii – și acum sunt puși să plătească din nou pentru sănătate. Dar sunt două contribuții diferite, care n-au legătură una cu alta. Sunt două taxe – CAS și CASS. Seamănă ca denumire. Una este taxa pe care o plătești toată viața când lucrezi pentru a avea pensie și alta este este taxa de sănătate pe care o plătești ca să fii asigurat în momentul ăla în care o plătești, pe anul respectiv”, spune șeful CNAS.

De asemenea, în cazul bolnavilor de cancer sau alte boli grave, scutirea de CASS este valabilă, la fel și în cazul concediilor medicale. Ceea ce a dus la întebarea de ce pensionarii cu boli grave nu sunt scutiți.

Ce spune ministrul Sănătății

„Greu să mă pronunț eu dacă este sau nu discriminare. Până la urmă, măsurile fiscale nu sunt propuse, și nici impuse, și nici aplicate de Ministerul Sănătății. Rolul Ministerului Sănătății este cu totul altul. Rolul Ministerului Sănătății este de a asigura – și rolul meu, până la urmă – este de a asigura diagnostic și tratament pentru toți pacienții aflați în programele naționale de boli cronice: oncologie, cardiologie, diabet, și lista continuă. Nu pot eu să mă pronunț dacă este discriminare între categoriile de pensionari cu peste 3.000 lei versus sub 3.000 lei aflați în programele de guvernare. Cred că cel mai important lucru pe care îl pot menționa este faptul că toți pacienții cu boli cronice, indiferent dacă au sau nu venit, indiferent dacă plătesc sau nu CASS, beneficiază de diagnostic și de tratament”, a declarat în exclusivitate pentru Antena3.ro, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Ministrul mai susține că, din moment ce noile măsuri au trecut de Curtea Constituțională, înseamnă că nu sunt probleme cu ele.

„În iunie, când am preluat (mandatul de ministru al Sănătății – n.r.), aveam în jur de 6.800.000 de plătitori – de contribuabili la fondul de asigurări de sănătate – iar în urma măsurilor vom avea 10 milioane pentru 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă aproximativ 8 miliarde în plus, doar prin această modificare. Și atunci automat vom avea o flexibilitate mai mare în a putea finanța, până la urmă, toate aceste programe”, a precizat Alexandru Rogobete.

COPAC: „3.000 de lei nu e o sumă mare pentru un pensionar bolnav”

Radu Gănescu, președintele COPAC, nu consideră că actuala taxare pentru pensionarii cu boli grave este neapărat incorectă. Problema este, în opinia lui, pragul de la care începe. Ar fi fost mai echitabil să înceapă de la 4.000 lei în sus.

„3.000 de lei, totuși, nu e o sumă foarte mare pentru un pensionar. Mai ales când vorbim de un pensionar, hai să nu spunem oncologic, un pensionar clasic –cardiovascular, eventual un diabet – care trebuie să-și ia o rețetă compensată și eventual mai plătește 500–600 pe lună coplată la medicamente, cred că 3.000 lei este o sumă mică. În schimb, dacă ar fi avut un venit peste 4.000 lei, cred că ar fi fost cel mai în măsură să înceapă să plătească contribuții de la 4.000 lei în sus”, crede Radu Gănescu.

Președintele COPAC mai precizează că „pe zona de sănătate noi am încercat ca accesul la sistemul de sănătate să fie facil pentru orice categorie de persoane. Pe mine personal nu mă interesează că este salariat, pensionar, cu dizabilitate, fără dizabilitate, că e om al străzii sau că nu contribuie la sistemul de sănătate”.

„E greu să introduci o taxă nouă, pentru că oamenii o resping”

Rozalina Lăpădatu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, spune că o discuție despre tipul bolilor de care suferă un pensionar și dacă ar trebui să fie scutiți sau nu de la plata asigurărării de sănătate reprezintă o eroare.

„Dacă e pensionar și are lupus plătește, dacă are cancer e scutit. Mi se pare o măsură discriminatorie. Nu există boală mai importantă sau mai gravă decât altă boală. Care sunt criteriile pentru prioritizare?”, se întreabă ea.

Totuși, și ea spune că poate noua taxă ar fi trebuit aplicată pentru cei cu pensii mai mari.

„Poate ar fi trebuit să se înceapă această taxare de la 4.000 lei în sus, nu de la 3.000. Asta pentru început. Dar în timp, aș pune taxa la toate pensiile. E greu să introduci o taxă nouă, pentru că oamenii o resping. E un mecanism psihologic. Oamenii vor sănătate gratis. În plus, pensionarii sunt cei mai mari beneficiari ai sistemului medical și așa o să fim și noi, pe măsură ce îmbătrânim”, precizează Rozalina Lăpădatu.

Cine rămâne scutit de plata CASS după 1 august 2025

Chiar dacă multe categorii își pierd scutirea, următoarele rămân exceptate total de la plata CASS:

  • Persoanele diagnosticate cu cancer, pe durata tratamentului și monitorizării
  • Bolnavii incluși în programele naționale de sănătate (diabet, afecțiuni cardiovasculare etc.), până la vindecare, cu excepția pensionarilor, ale căror pensii, indiferent de boală, vor fi taxate cu CASS dacă sunt mai mari de 3.000 de lei.
  • Persoanele cu handicap (handicap grav sau accentuat)
  • Pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei 
  • Copiii și studenții fără venituri

Cine va plăti CASS după 1 august 2025

Din categoriile care au fost exceptate până acum de la plata CASS vor trebui să plătească această contribuție dacă vor să beneficieze de servicii medicale decontate: 

  • Coasigurații (soț/soție/părinți fără venituri proprii): 654.244 de persoane
  • Persoanele persecutate politic/deportați în perioada comunistă, deportați, veterani, revoluționari: 149.221 de persoane
  • Beneficiarii indemnizației de șomaj: 38.612 de persoane
  • Persoanele în concediu de creștere copil (indemnizație): 133.362 de persoane 
  • Persoanele cu venitul minim de incluziune: 239.309
  • Personalul monahal: 2.515 
  • Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună: 1.782.518 de persoane

Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună vor plăti 10 % CASS doar pentru diferența care depășește acest prag, începând din august 2025.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Parteneri
x close