NASA investighează tulburarea de vedere spațială-neuro-oculară, cunoscută sub numele de SANS (Spaceflight-Associated Neuro-ocular Syndrome), o afecțiune descoperită relativ recent, care afectează un procent semnificativ dintre astronauții care petrec perioade extinse în spațiu — aproximativ 70% dintre astronauții aflați în misiuni pe termen lung, în special pe Stația Spațială Internațională (ISS), potrivit Science Alert.
SANS reprezintă un risc serios pentru misiunile spațiale de lungă durată, cum ar fi cele planificate pe Lună sau Marte, deoarece modificările de vedere pot fi permanente și afectează performanța astronauților.
Ce este SANS?
SANS afectează ochii și nervul optic și este caracterizată prin modificări ale vederii și ale structurii ochilor, în special în urma expunerii îndelungate la microgravitație. În spațiu, fluidul corporal tinde să se redistribuie spre partea superioară a corpului și a capului, ceea ce duce la o presiune crescută intracraniană.
Simptomele SANS:
- Vedere încețoșată (mai ales la aproape)
- Aplatizarea globului ocular
- Umflarea (edemul) nervului optic
- Schimbări în refracție (hipermetropie temporară)
- Îngroșarea coroidei (stratul vaselor de sânge din spatele retinei)
- Plăci de colagen în partea din spate a ochiului (folduri coroidiene)
Cauze posibile:
- Redistribuirea fluidelor în absența gravitației
- Creșterea presiunii intracraniene și intraoculare
- Dezechilibre în metabolismul lichidului cefalorahidian
- Modificări ale fluxului sanguin cerebral
Cercetătorii NASA și alte agenții spațiale investighează soluții precum:
- Dispozitive de presiune negativă pe corpul inferior (pentru a „trage” lichidele în jos)
- Schimbări în regimul alimentar și aportul de sare
- Exerciții fizice specifice
- Evaluări oftalmologice regulate
Ştiri video recomandate
