O mutație genetică rară care oferă protecție împotriva HIV ar fi apărut pentru prima dată la un om care a trăit lângă Marea Neagră acum aproximativ 9.000 de ani, potrivit unui nou studiu genetic pe scară largă publicat în revista Cell. Descoperirea oferă indicii prețioase despre modul în care oamenii au evoluat pentru a face față bolilor infecțioase, scrie Live Science.
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au analizat peste 3.000 de genomuri – atât moderne, cât și antice – pentru a urmări originea unei mutații numite CCR5 delta 32, asociată cu rezistența la infecția cu virusul HIV. Aproximativ 10–16% dintre europeni poartă această mutație în formă activă.
Mutația dezactivează o proteină folosită de HIV pentru a pătrunde în celulele sistemului imunitar, oferind astfel o protecție naturală. În cazuri rare, transplanturile de măduvă osoasă de la persoane cu această mutație au dus chiar la vindecarea unor pacienți de HIV.
Unde și când a apărut
Prin analizarea ADN-ului provenit din 934 de genomuri străvechi, cercetătorii au descoperit că prima apariție a mutației a avut loc în perioada mezolitică, între 6.700 și 9.000 de ani în urmă, la o persoană care trăia într-o zonă de lângă Marea Neagră – posibil în actualele teritorii ale Ucrainei sau Georgiei.
De acolo, mutația s-a răspândit treptat în Europa și Asia, devenind tot mai frecventă între 8.000 și 2.000 de ani în urmă – o perioadă în care oamenii treceau de la stilul de viață de vânători-culegători la societăți agricole dense, în care bolile infecțioase au devenit tot mai comune.
Nu vikingii, nu ciuma – ci neoliticul
Contrar teoriilor anterioare, studiul sugerează că răspândirea mutației nu a fost cauzată de epidemii medievale, precum ciuma, și nici de migrațiile vikingilor. În schimb, adaptarea pare să fi început mult mai devreme, într-un moment în care oamenii erau expuși la un număr tot mai mare de agenți patogeni.
"Persoanele care aveau această mutație probabil aveau un sistem imunitar mai echilibrat, capabil să controleze infecțiile fără a provoca daune organismului", a explicat Leonardo Cobuccio, coautor al studiului. "În noile comunități agricole, această trăsătură ar fi putut fi un avantaj crucial pentru supraviețuire."
Ştiri video recomandate
